ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 934/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă

de instanță, reclamanta R. IAȘI a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C.L.M.

IAȘI, P.M. IAȘI și P.M. IAȘI, obligarea acestora la plata sumei de 79.766,69

lei reprezentând prețul facturii neachitate aferentă lunii noiembrie 2003 și

21.157,93 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la aceeași

factură.

Prin sentința nr. 834 din 25

aprilie 2007, Tribunalul Iași Comercial și Contencios administrativ a respins

excepția de nelegalitate a H.C.J. Iași nr. 28/2000 invocată de P.M. Iași și P.M.

Iași, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C.L. Iași și a

respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu acest pârât. A respins

excepția lipsei capacității procesuale de folosință a P.M. Iași și a admis

acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții P.M. Iași și P.M. Iași și a

dispus obligarea acestora la plata sumei de 79.766,69 lei cu titlu de preț și

21.157,93 lei penalități calculate la factura lunii noiembrie 2003, urmând a curge

până la data achitării integrale a prețului.

Sentința instanței de fond a

fost apelată de pârâții P.M. Iași și P.M. Iași, iar Curtea de Apel Iași, secția

comercială, prin decizia nr. 88 din 24 septembrie 2007, a admis apelul P.M. Iași, și a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a primăriei, a respins acțiunea

reclamantei, în contradictoriu cu aceasta și a păstrat restul dispozițiilor

sentinței apelate. Prin aceeași decizie, a fost respins apelul formulat de P.M.

Iași.

Pentru a pronunța această

soluție, curtea a reținut că în mod greșit instanța de fond a respins excepția

lipsei capacității procesuale de folosință a P.M. Iași, având în vedere

dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora primăriile nu au

capacitate procesuală de folosință pentru a putea sta în judecată, conform art.

41 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la excepția

nelegalității H.C.J. Iași nr. 28/2000, curtea a reținut că în mod corect

instanța de fond a respins-o, ca nefondată, având în vedere că autorii excepției

nu au precizat care sunt normele legale încălcate cu prilejul adoptării

hotărârii, iar faptul că în Ordinul nr. 29/ N din 23 decembrie 1993 nu ar

exista nici o prevedere referitoare la apa meteorică nu duce la concluzia

nelegalității acestei hotărâri.

Împotriva deciziei nr. 88

din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Iași, secția comercială, a declarat

recurs pârâtul P.M. IAȘI, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3 și 9 C.

proc. civ., solicitând în principal, casarea deciziei și trimiterea spre

rejudecare, având în vedere că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu

s-au pronunțat asupra unei excepții invocate și în subsidiar, admiterea

recursului, admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea cererii

introductive de instanță.

În argumentarea criticilor

formulate, autorul recursului a susținut, în esență, următoarele:

- în mod greșit, instanța de

fond a respins excepția nelegalității H.C.J. nr. 28/2000, având în vedere că la

data aprobării hotărârii, nu exista temei legal pentru perceperea unei taxe

pentru colectarea apei meteorice și mai mult decât atât, soluționarea excepției

de nelegalitate era de competența Secției de Contencios Administrativ a

Tribunalului Iași.

- instanța de apel a

pronunțat o soluție greșită și sub aspectul respingerii excepției lipsei

calității procesuale pasive a P.M. Iași, având în vedere că primarul nu este

parte în contractul de prestări servicii.

- instanța a pronunțat o

soluție greșită și în ceea ce privește obligarea la plata sumelor solicitate,

având în vedere că la data emiterii facturii, nu exista un contract valabil

încheiat și mai mult decât atât, factura emisă de reclamantă nu a fost

acceptată la plată.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce urmează:

Motivul prevăzut de art. 304

pct. 3 C. proc. civ., când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei

instanțe, are în vedere excesul de putere săvârșit de instanță atunci când pronunță

o hotărâre cu încălcarea normelor de competență.

Recurentul susține în

argumentarea acestui motiv că instanța s-ar fi pronunțat asupra excepției de

nelegalitate invocată, în condițiile în care ar fi trebuit să înainteze dosarul

cauzei, secției de contencios administrativ. Or, se observă că în speță,

instanța investită cu soluționarea cauzei, a fost secția comercială de contencios

administrativ, motiv pentru care critica circumscrisă pct. 3 al art. 304 C.

proc. civ., nu poate fi primită.

Mai mult decât atât, se

constată că instanța de apel a pronunțat o soluție temeinică și legală în ceea

ce privește excepția de nelgalitate invocată, având în vedere că autorii

excepției nu au precizat care sunt normele legale încălcate cu prilejul

adoptării H.C.J. nr. 28/2000.

Referitor la motivul

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., acesta se referă la aplicarea

greșită a legii. Din perspectiva acestui motiv, nu s-ar putea analiza decât

situațiile în care s-ar fi aplicat un text străin situației de fapt, ar fi fost

extinse sau restrânse nejustificat dispozițiile legale.

În raport de aceste

precizări prealabile, se constată că, prin recursul de față, deși recurentul a

invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în realitate a reiterat

criticile formulate în apel, aducând spre analiză chestiuni de fond legate de modul

de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a primarului, evoluția

în timp a raporturilor contractuale și modul de calcul al penalităților de

întârziere, aspecte ce nu constituie motive ce pot fi analizate în cadrul pct.

9 al art. 304, potrivit căruia, recurentul trebuia să demonstreze că hotărârea

pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii. Din nici un argument expus în motivarea pct. 9 al art.

304 C. proc. civ., nu rezultă ce dispoziții legale au fost încălcate, astfel

încât să poată constitui obiect de analiză într-o cale de atac extraordinară

care vizează numai nelegalitatea soluțiilor supuse controlului judiciar.

Cu toate acestea, din

analiza considerentelor deciziei recurate, se constată că instanța de apel a

interpretat în mod corect dispozițiile legale aplicabile în cauză, astfel încât

critica formulată se dovedește a fi nefondată.

Pe cale de consecință, față

de considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.,

recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul P.M. IAȘI, împotriva deciziei nr. 88 din 24 septembrie 2007,

pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 6 martie 2008.