ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8261/2008

Asupra

recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei

constată următoarele:

Prin sentința nr. 1103 din 23 august

2007, Tribunalul București, secția a

IV

a civilă, a

respins cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte

împotriva pârâtului P.G., prin care a solicitat suspendarea exercitării dreptului

acestuia la liberă circulație pe teritoriul Franței, pentru o perioadă de cel

mult 5 ani.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut

că, potrivit art. 20 din Constituția României, dispozițiile privind drepturile

și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu

Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și tratatele privitoare

la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

Potrivit art. 2 din Protocolul

adițional nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale, limitarea dreptului la liberă circulație trebuie să fie prevăzută

de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate

democratică.

Făcând analiza circumstanțelor cauzelor, în

funcție de criteriile prevăzute de alin. (2) al art. (2) din Paragraful

adițional nr. 4 la Convenția europeană, tribunalul a constatat că măsura

interzicerii dreptului la liberă circulație este disproporționată față de

scopul legitim urmărit.

Astfel, returnarea pârâtului din

Franța, la data de 16 iulie 2007, în baza acordului de readmisie încheiat cu

această țară, nu reprezintă o împrejurare de natură a justifica ingerința atât

de semnificativă în libertatea de circulație a pârâtului.

Prin decizia nr. 95A din 14 februarie

2008, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori

și de familie, a admis apelul declarat de reclamantă și a schimbat în tot

sentința, în sensul că a admis acțiunea și a restrâns dreptul la libera

circulație a pârâtului, pe o perioadă de 3 ani.

Curtea de apel a reținut că, potrivit art.

40 lit. d) din Legea nr. 248/2005, modificată și completată prin O.U.G. nr.

5/2006, exercitarea dreptului la liberă circulație se suspendă în situația în

care o persoană nu a respectat măsura restrângerii exercitării dreptului la

libera circulație în străinătate.

Prin returnarea ce a avut loc la data de

16 iulie 2007, pârâtul a încălcat măsura restrângerii dreptului la liberă

circulație, dispusă anterior prin hotărâre judecătorească, situație ce atrage

aplicabilitatea art. 40 și art. 42 din Legea nr. 248/2005.

Prin încheierea de ședință din 22 mai 2008,

Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori si de

familie, a admis cererea formulată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel București a rectificat dispozitivul deciziei civile nr. 95A din

14 februarie 2008, în sensul că se va trece suspendarea dreptului la liberă

circulație a numitului P.G. și nu restrângerea dreptului la liberă circulație.

Curtea de apel a reținut că reclamanta, prin

cererea de chemare în judecată, a solicitat suspendarea exercitării dreptului

la liberă circulație și nu restrângerea dreptului la liberă circulație, cum

greșit s-a dispus.

Împotriva deciziei pronunțate de curtea

de apel, în termen legal, a declarat recurs reclamanta.

Fără a invoca vreuna din dispozițiile

art. 304 C. proc. civ., recurenta a arătat că decizia este nelegală, pentru că,

prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat suspendarea exercitării dreptului

la liberă circulație, iar instanța de judecată, în mod eronat, s-a pronunțat

asupra restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate.

Criticile formulate permit încadrarea

recursului în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate,

pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Prin decizia atacată, în urma admiterii

apelului declarat de reclamantă, curtea de apel a admis acțiunea și a restrâns

dreptul pârâtului la liberă circulație pe o perioadă de 3 ani.

La data de 7 aprilie 2008, Ministerul Public,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a solicitat lămurirea și

înțelesul deciziei, în sensul de a se dispune suspendarea dreptului la liberă

circulație în loc de restrângerea dreptului.

Prin încheierea din 22 mai 2008, curtea de apel

a admis cererea și a rectificat dispozitivul menționând corect că s-a dispus

suspendarea dreptului la libera circulație în loc de restrângerea acestui

drept.

Prin urmare, criticile formulate de recurentă

nu sunt fondate, pentru că aspectele invocate prin cererea de declarare a

recursului au fost remediate pe calea procedurii prevăzută de dispozițiile art.

281

1

C. proc. civ.

Fată de cele arătate, recursul declarat

de reclamantă se va privi ca nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta

Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei

Administrative împotriva deciziei nr. 95A din 14 februarie 2008 a Curții de

Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18

decembrie 2008.