ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1878/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 9 din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 278 1 alin. (1) și (3) C. proc. pen., a trimis plângerea formulată de petentul Ș.A. la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București competent să o soluționeze. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petentul a reclamat o serie de infracțiuni presupus a fi săvârșite de intimatul S.I., judecător delegat în cadrul Penitenciarului Rahova, abuzuri comise de acesta în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu ocazia soluționării unor plângeri referitoare la încălcarea dreptului petiționarului la vizită.

Instanța a apreciat că plângerea formulată de petent nu vizează o soluție de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale pentru a fi incidente dispozițiile art. 278 C. proc. pen., fiind vorba de o plângere prin care se sesizează săvârșirea unor presupuse infracțiuni prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 247 C. pen., de către intimat, constatând că nu este competentă material să soluționeze cauza, astfel că potrivit art. 278 1 alin. (1) și (3) C. proc. pen., a dispus trimiterea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru soluționare, competența acestuia fiind atrasă și de calitatea intimatului. Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță a declarat recurs petentul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a susținut că trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău nu face decât să ducă la tergiversarea soluționării plângerii sale.

Recursul nu este întemeiat. Potrivit art. 278 1 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 – art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere .. la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Cum însă în cauză nu s-a dispus o soluție de neurmărire penală, iar petentul Ș.A. a sesizat în cererea sa săvârșirea unor presupuse fapte penale de către intimat, competența efectuării cercetării penale aparține Parchetului, în cazul de față cel de pe lângă Curtea de Apel București, față de calitatea intimatului, așa cum în mod corect a stabilit prima instanță.

Ca urmare recursul declarat de petiționar este nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.A. împotriva sentinței penale nr. 9 din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2008.