ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 532/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 532/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1906 din

12 iulie 2006 a Tribunalului Maramureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea prin care

reclamantul M.D.A. solicitase, în contradictoriu cu SC H. SRL Baia Mare

excluderea pârâtului C.C. din această societate, reținându-se că nu s-a dovedit

de către reclamant nici unul dintre temeiurile care ar justifica sancțiunea

excluderii pârâtului.

Apelul declarat de reclamant

împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 153 din 11

octombrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, iar soluția de fond schimbată în tot în sensul

admiterii acțiunii reclamantului și excluderii pârâtului din societate,

dispunându-se totodată și cu privire la structura capitalului social în sensul

că toate cele 20 de părți sociale, cu valoare nominală de 100.000 lei (ROL)

revin reclamantului.

În esență, instanța de apel

a reținut că excluderea pârâtului, administratorul societății, se impune în

temeiul dispozițiilor art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, acesta fraudând

societatea prin înstrăinarea singurului activ de valoare al societății, ceea ce

a pus-o în imposibilitatea realizării obiectului social, în folosul altor

entități, fără a-și înștiința și coasociatul, reclamantul în cauză.

La nici o lună după

înstrăinare, pârâtul devine creditorul ipotecar de rangul II asupra

respectivului imobil, dar pentru o sumă mult mai mare decât el îl vânduse,

pierderea suferită de societate regăsindu-se în patrimoniul personal al

pârâtului.

Din prețul obținut din

vânzarea acestui activ el și-a recuperat sumele avansate în contul

„asociați-conturi curente” în valoare de 2.224.184.000 lei (ROL) lăsând

societatea cu datorii la bugetul de stat de aproximativ 300.000.000 ROL, iar

ulterior a sistat activitatea societății.

Acest comportament al

pârâtului a fost apreciat de instanța de apel drept ocult și în frauda

societății, așa încât a fost sancționat cu excluderea, acțiunea reclamantului

fiind admisă, instanța dispunând cu privire la structura capitalului social, în

temeiul dispozițiilor art. 223 din Legea nr. 31/1990.

Nemulțumiți de această

decizie pârâtul C.C. și societatea pârâtă au declarat recurs solicitând

modificarea ei în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor

recurenții arată că reținerile instanței de apel sunt speculative și nu au

suport probator, că reclamantul este cel ce nu și-a adus contribuția la bunul

mers al societății, desăvârșindu-și studiile în S.U.A., în timp ce el și-a

investit și riscat bani proprii în afacere.

De asemenea, greșit instanța

i-a reținut în sarcina fraudarea societății deoarece prin rezoluția din 4 iulie

2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, dată în dosarul nr. 1014/P/2005,

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de el în legătură cu prețul la

care a înstrăinat activul, societatea nefiind prejudiciată cum a reținut

instanța de apel.

Prin notele de ședință

depuse la 20 noiembrie 2007, recurentul C.C. a invocat lipsa de obiect a

recursului de față întrucât societatea SC H. SRL Baia Mare a încetat să mai

ființeze ea fiind și radiată din Registrul Comerțului urmare închiderii

procedurii insolvenței dispusă prin sentința civilă nr. 3200/2 octombrie 2007,

depusă la dosar.

La termenul de astăzi s-a

făcut dovada și radierii efective (certificat nr. 392 din 9 ianuarie 2008) a

societății, recurentul reiterând lipsa de obiect a recursului.

În raport de actele noi

depuse în recurs, Curtea apreciază că recursul pârâților a rămas fără obiect

întrucât societatea din care recurentul pârât a fost exclus nu mai există, ea

fiind radiată urmare insolvenței, așa încât recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâții C.C. și SC H. SRL Baia Mare împotriva deciziei nr. 153 din 11

octombrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, ca fiind rămas fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2008.