ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3942/2008

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 861 din 6 august 2008, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de rejudecare a cauzei formulată în baza art. 522 C. proc. pen., de petentul condamnat D.A. Instanța a reținut că nu este îndeplinită cerința prevăzută de textul procedural invocat, deoarece persoana a cărei extrădare s-a solicitat nu a fost judecată și condamnată în lipsă, el fiind prezent la mai multe termene de judecată la instanța de fond, la un termen de judecată în apel, lipsind doar la judecarea recursului. Împotriva acestei sentințe, condamnatul a declarat apel, soluționat prin respingere, prin decizia penală nr. 211 din 2 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală.

Curtea de apel a reținut, de asemenea, că nu sunt aplicabile prevederile art. 522 C. proc. pen., întrucât petentul nu a fost judecat și condamnat în lipsă. Împotriva deciziei menționate, condamnatul a declarat recurs susținând că îi sunt aplicabile prevederile art. 522 C. proc. pen., deoarece deși a fost prezent la unele termene în instanța de fond și de apel, nu a fost apărat corespunzător de avocatul ales, întrucât acesta îl apăra și pe un alt inculpat care avea interese contradictorii cu el, iar în instanța de recurs nu s-a prezentat fiind plecat în Franța pentru efectuarea unui tratament medical. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de condamnatul revizuient este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 522 1 alin. (l) C. proc.

pen., în cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului. Alin. (2) al aceluiași articol, prevede că dispozițiile art. 405 – art. 408 referitoare la rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire, se aplică în mod corespunzător. Acest articol instituie, în realitate, un alt caz de revizuire în care procedura de admitere în principiu este exclusă, revizuientul trebuind să dovedească doar îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 522 1 pentru a se putea judeca din nou cauza de către aceeași instanță de fond. Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că, într-adevăr, astfel cum au reținut si instanțele de fond și apel, revizuientul condamnat nu a dovedit că sunt îndeplinite cerințele art. 522 alin. (l) C. proc.

pen., pentru a putea fi rejudecată cauza (formând obiectul dosarului nr. 1216/1998 al Tribunalului București, secția a Il-a penală), deoarece judecarea și condamnarea acestuia [(la pedeapsa de 5 ani închisoare în baza art. 215 alin. (1) – (3) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen., care constituie și pedeapsă rezultantă)] nu s-a dispus în lipsa inculpatului D.A. Astfel, în instanța de fond, inculpatul D.A. a fost prezent la 9 termene de judecată, iar la instanța de apel s-a prezentat la un termen de judecată, lipsind doar la judecarea recursului. Textul menționat cere însă ca persoana extrădată să fi fost judecată și condamnată în lipsă, deci să nu fi avut cunoștință și să nu se fi prezentat la nici un termen de judecată.

Revizuientul a avut cunoștință de proces, de condamnare, prezentându-se la instanța de fond și apel, iar neprezentarea sa în recurs nu-I îndreptățește să solicite rejudecarea cauzei, în baza art. 522 1 alin. (l) C. proc. pen. În soluționarea acestei căi extraordinare de atac sunt irelevante aspectele referitoare la apărarea sa de un anumit avocat, ori de motivul pentru care nu s-a prezentat în recurs. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuient, hotărârea atacată fiind legală. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu (până la prezentarea avocatului ales), se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat D.A. împotriva deciziei penale nr. 211 din 2 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 noiembrie 2008.