ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4688/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 778 din 31 mai 2007 a Tribunalului București, secția l penală, în baza art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.S. la 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 – art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. în baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. în temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 18 ianuarie 2007 la zi iar în temeiul art. 350 C. proc.

pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului. S-a luat act că partea vătămată M.D. nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 7312,84 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență București, plus dobânda legală de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea sumei. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu nr. 182/P/2007 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.S. pentru tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.

În fapt, a reținut prima instanță că, la data de 17 ianuarie 2007, în jurul orei 19.00, partea vătămată M.D., soțul său și fiica acestora se aflau în apartamentul numitei D.G., persoană de care partea vătămată avea grijă. Pe fondul unor conflicte mai vechi, și a consumului de alcool, între partea vătămată și soțul acesteia, inculpatul M.S., a izbucnit o ceartă, inculpatul apucând-o de bluză pe partea vătămată și îmbrâncind-o în holul dintre salon și baie, iar apoi în peretele din partea stângă a ușii de la baie, impact în urma căruia partea vătămată s-a lăsat în jos. în continuare, inculpatul a scos un briceag din buzunarul de la pantaloni și a înjunghiat partea vătămată de două ori în zona gâtului.

Partea vătămată a solicitat ajutor fiicei sale, numita M.I.G., care se afla în dormitor și care, ieșind repede din cameră, i-a găsit pe cei doi în holul de lângă baie, mama sa fiind căzută și tăiată în zona gâtului iar tatăl său, inculpatul, deasupra ei. Martora a intervenit între cei doi, a tras cu putere de tatăl său, rupând mâneca puloverului cu care acesta era îmbrăcat, și a reușit să-l îndepărteze de victimă pentru scurt timp deoarece inculpatul a scăpat din mâinile fiicei sale și i-a mai aplicat părții vătămate încă o lovitură de cuțit în zona gâtului. Imediat după consumarea faptelor descrise, inculpatul a introdus cuțitul în buzunarul drept al pantalonilor cu care era îmbrăcat și a părăsit locul faptei.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, arătând că, pe fondul unor certuri cauzate de lipsuri materiale, a lovit-o de mai multe ori pe soția sa cu un briceag în zona gâtului, după care a introdus cuțitul în buzunarul drept al pantalonilor și a fugit din casă. A precizat că la agresiune a fost prezentă și fiica lor care a încercat să-l împiedice să o agreseze pe soția sa. A mai declarat inculpatul că a achiziționat cuțitul în acea zi pentru a-l folosi la tăiatul alimentelor și l-a pierdut pe stradă după producerea agresiunii iar puloverul l-a aruncat pe stradă întrucât avea mâneca ruptă. Cu ocazia conducerii în teren a inculpatului acesta a indicat locul unde a înjunghiat-o pe partea vătămată, în apartament fiind găsită și mâneca puloverului pe care acesta îl purta în momentul agresiunii.

Potrivit copiei foii medicale de observație, partea vătămată M.D. a fost internată la data de 17 ianuarie 2007 în Spitalul de Urgență București, cu diagnosticul: „agresiune; plagă înjunghiată cervicală anterioară penetrantă în trahee; plăgi înjunghiate supraclavicular drept și comisură bucală stânga”. După internare, victima a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Potrivit raportului de expertiză medico-legală „M.D. a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător. Pot data din 17 ianuarie 2007. A necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale. Leziunea traheală a pus în pericol viata victimei dar nu se încadrează în prevederile art. 182 C. pen.”.

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut comiterea faptei așa cum a fost expusă, cu precizarea că, anterior incidentului, consumase băuturi alcoolice, și că între el și soția sa existau anumite neînțelegeri întrucât aceasta dorea să divorțeze. Nici cu ocazia judecării cauzei în fond, și nici cu ocazia judecării apelului inculpatul nu a contestat existența faptei, a vinovăției și încadrarea juridică. Cu ocazia apelului, sentința a fost criticată numai sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul apreciind că, în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante, pedeapsa aplicată este excesivă. Prin decizia penală nr. 262 din 25 iulie 2007, Curtea de Apel București, secția l penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.

Împotriva acestor hotărâri, inculpatul a declarat prezentul recurs motivele fiind menționate în partea introductivă a hotărârii (caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen.). Recursul inculpatului nu este fondat. Tentativa de omor calificat, conform încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpat, este sancționată cu închisoare cuprinsă între 7 ani și 6 luni și, respectiv, 12 ani și 6 luni închisoare. Pedeapsa aplicată inculpatului (6 ani închisoare) este situată, având în vedere efectul obligatoriu al circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestuia, sub minimul de 7 ani și 6 luni închisoare. Pentru individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, prima instanță a reținut corect toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

(limitele de pedeapsă, gradul concret de pericol social al faptei, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează răspunderea penală). Sub acest aspect a fost avută în vedere sinceritatea inculpatului în fața organelor de urmărire penală, dar și perseverența acestuia în aplicarea loviturilor victimei, chiar după intervenția fiicei soților, precum și gradul concret ridicat de pericol social al faptei. Pedeapsa stabilită de prima instanță, și confirmată de instanța de apel, este rezultatul legalei aplicări a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și aptă să realizeze scopul prevăzut de art. 52 C. pen., Înalta Curte apreciind că nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 14 C. proc.

pen. În baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., aceasta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Din pedeapsa aplicată, conform art. 88 C. pen., se va deduce durata măsurilor preventive.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.S. împotriva deciziei penale nr. 262 din 25 iulie 2007 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 18 ianuarie 2007, la 11 octombrie 2007. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 octombrie 2007.