ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2013/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2013/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra contestației în anulare de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 6402 din 2 noiembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.E.C. împotriva deciziei penale nr. 319/ A din 21 septembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția penală și a fost obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 386 lit. e) C. proc. pen., condamnatul T.E.C. a formulat contestație în anulare, susținând că instanța de recurs a soluționat cauza fără audierea sa, deși nu fusese audiat la instanța de apel. La termenul din 07 mai 2008 s-a admis în principiu contestația în anulare, constatându-se că cererea a fost făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul invocat este cel prevăzut de art. 386 lit. e) C. proc.
pen. și că, în sprijinul contestației, s-au invocat actele doveditoare aflate la dosarul cauzei, fixându-se termen la data de 4 iunie 2008 în vederea soluționării pe fond a cererii. Examinând contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă. Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc.
pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: - când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii, - când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; - când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i 1 ),cu privire la care existau probe la dosar; - când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă; - când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. (1 1 ) ori art. 385 16 alin. (1 1 ). Motivele invocate de petent în cerere referitoare la neaudierea sa către instanța de recurs, nu se încadrează în niciunul din cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 386 C. proc.
pen., cel indicate de contestator, respectiv lit. e referindu-se la neaudierea sa de către instanța de recurs. Astfel că, această critică cu privire la neaudierea acestuia de către instanța de recurs, nu poate fi primită, întrucât audierea inculpatului nu era obligatorie, astfel cum se prevede expres și limitativ în dispozițiile art. 385 14 alin. (1 1 ) ori art. 385 16 alin. (1 1 ) C. proc. pen. , audierea ar fi fost obligatorie în situația în care instanța de fond nu ar fi pronunțat o hotărâre de condamnare ci una de achitare a inculpatului, sau atunci când inculpatul prezent la instanța de apel nu a fost audiat. Ori din actele și lucrările dosarului, rezultă că inculpatul nu a fost prezent la soluționarea apelului.
În situația în care ar fi dorit să dea o nouă declarație în fata instanței de recurs, avea posibilitatea valorificării acestui drept la momentul soluționării cauzei, cu atât mai mult cu cât, acesta a fost asistat de apărătorul său ales. Ca atare, văzând dispozițiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul T.E.C. și îl va obliga pe contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul T.E.C. împotriva deciziei penale nr. 6402 din 2 noiembrie 2006, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală . Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.