ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6678/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

2713 din 10 noiembrie 2005 reclamantele C.V. și M.M. au chemat în judecată pe

pârâții Primarul Municipiului Constanța și N.C. și au solicitat să se constate

nulitatea absolută a dispoziției 3292 din 11 iulie 2005 prin care Primarul

Municipiului Constanța a restituit în natură pârâtului N.C. imobilul situat în

Constanța.

În motivarea acțiunii reclamantele

au arătat că au calitatea de chiriașe în imobilul menționat.

Au mai arătat reclamantele că

pârâtul C.N. nu are calitatea de persoană îndreptățită potrivit dispozițiilor

art. 3 din Legea 10/2001: fostul proprietar al imobilului, anterior preluării

de către Statul Român a fost generalul V.C.; pârâtul nu are calitatea de

moștenitor al fostului proprietar.

Tribunalul Constanța, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 860 din 17 aprilie 2006 a admis excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantelor C.V. și M.M. și a respins acțiunea.

S-a reținut că prin art. 26 alin.

(3) din Legea 10/2001 s-a stabilit că numai persoana îndreptățită are calitatea

procesual activă de a ataca dispoziția prin care unitatea deținătoare a respins

notificarea.

Terțelor persoane, nu le-a fost

conferit prin Legea 10/2001 dreptul de a ataca în justiție dispoziția de

restituire în natură.

Curtea de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia

civilă nr. 241/C/3 21 octombrie 2006 a admis apelul declarat de reclamantele

C.V. și M.M. împotriva sentinței nr. 860 din 17 aprilie 2006 a Tribunalului

Constanța, secția civilă, pe care a desființat-o și a trimis cauza Judecătoriei

Constanța pentru soluționarea acțiunii pe fond.

S-a reținut că reclamantele au

învestit instanța cu soluționarea unei acțiuni de drept comun având ca obiect

constatarea nulității absolute a dispoziției de restituire în natură a

imobilului în litigiu emisă în favoarea pârâtului de unitatea deținătoare.

S-a considerat că revine

judecătoriei, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ. competența materială de

soluționare a cererii.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 241/C din 31 octombrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale au declarat

recursuri:

Primarul Municipiului Constanța a

susținut că instanța de apel a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată

ceea ce este inadmisibil.

Pârâtul N.C. a solicitat modificarea

în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență: 1.

competența materială de primă instanță aparține tribunalului, valoarea

obiectului pricinii fiind mai mare de 5 milioane lei; 2. Legea nr. 10/2001 nu

permite atacarea dispoziției de restituire emisă de unitatea deținătoare în

favoarea persoanei îndreptățite, de către terțe persoane, pe calea dreptului

comun,

Ambele recursuri vor fi respinse ca

nefondate pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 24 alin. (3

1

)

din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.

247/2005 decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării

sau cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se

pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție

se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu

soluționarea notificării,

Prin dispozițiile legale menționate

a fost reglementată o procedură specială și derogatorie ce poate fi urmată

numai de persoana îndreptățită.

Dispoziția/decizia de restituire în

natură a unui imobil către persoana îndreptățită reprezintă titlu de proprietate.

Terțele persoane pot ataca

decizia/dispoziția emisă cu procedura Legii nr. 10/2001 pe calea dreptului

comun, ca o aplicare a principiului liberului acces la justiție.

În speță, reclamantele au solicitat

să se constate nulitatea absolută a dispoziției nr. 3292 din 11 iulie 2005

emisă de Primarul municipiului Constanța în favoarea pârâtului N.C. și au

susținut că acesta nu are calitate de persoană îndreptățită.

Instanța de apel nu a schimbat

obiectul cererii de chemare în judecată și a stabilit, corect, că acțiunea

urmează dreptul comun iar nu procedură specială reglementată de Legea nr.

10/2001.

În recurs a fost depus certificat de

atestare fiscală din care rezultă că imobilul situat în Constanța, are o

valoare de impunere de 1.995.990,8 lei.

Ca atare, corect au fost aplicate

dispozițiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ. care stabilesc competența materială a

judecătoriei de soluționare a litigiului.

Față de considerentele menționate,

curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de

de

pârâții Primarul municipiului Constanța și C.N. împotriva deciziei civile nr.

241/C din 31 octombrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie

2007.