ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2654/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin contestația înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., anularea Hotărârii nr. 174 din 27 decembrie 2006 emisă de pârâtă și admiterea cererii sale pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea 189/2000. În motivare, contestatorul a arătat că în anul 1940 s-a refugiat cu întreaga familie din localitatea de domiciliu U.R.S.S., sat Seletin, Ucraina, în localitatea Ulma, jud. Suceava. Cauza acestei schimbări de domiciliu, a susținut contestatorul, au constituit-o evenimentele istorice ale momentului și anume ocuparea de către sovietici a teritoriilor românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, populația de etnie română fiind supusă la persecuții de către trupele sovietice.

Prin sentința nr. 36 din 26 februarie 2007, Curtea de Apel Suceava a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de G.N., în contradictoriu cu pârâta C.J. P.S., a anulat Hotărârea nr. 174 din 27 decembrie 2006 a C. J.P.S. și a constatat că reclamantul este beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea 189/2000, pentru perioada 01 septembrie 1941 - 06 martie 1945, cu începere de la 01 ianuarie 2007. Pentru a hotărî astfel, Instanța de Fond a reținut că reclamantul s-a născut în anul 1936 în localitatea Seletin, Ucraina. A mai reținut că deși certificatul de naștere al său atestă nașterea sa în loc. Ulma de pe teritoriul României, din coroborarea acestei mențiuni cu conținutul adeverinței din 16 martie 2006 emisă de C.E.

al satului Seletin, raion Putila, regiunea Cernăuți, care atestă plecarea familiei sale în România în anul 1941, se poate concluziona că actul de naștere al contestatorului a fost refăcut, în sensul că a fost menționată ca localitate de naștere al contestatorului, localitatea Ulma, în scopul de a fi protejată familia sa, de puterea sovietică, aceeași concluzie desprinzându-se și din declarațiile autentificate ale martorilor. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J.P.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că din actele de stare civilă ale reclamantului nu rezultă că acesta s-a născut pe teritoriul U.R.S.S. și nici că ar fi fost refugiat în România.

Recursul este nefondat. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ. , Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare. Din analiza probatoriului administrat în fața Instanței de Fond, precum și în calea de atac a recursului, raportat la prevederile legale aplicabile în speță, rezultă că Instanța de Fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Astfel, înscrisurile aflate la filele 10 - 11 din dosarul de recurs atestă situația că pârâta C.J.P.S., după pronunțarea sentinței recurate și declararea căii de atac a pus în executare dispozițiile acesteia, în sensul că a emis Decizia nr. 5079 din 14 martie 2007 prin care reclamantului i s-au acordat drepturile prevăzute de Legea 189/2000, astfel cum acestea au fost stabilite prin sentința nr. 36 din 26 februarie 2007 a Curții de Apel Suceava. În aceste condiții, recunoașterea de către pârâtă a calității de beneficiar al Legii 189/2000 pentru reclamant, pentru perioada 01 septembrie 1941 - 06 martie 1945, echivalează cu recunoașterea temeiniciei și legalității sentinței pronunțată de Curtea de Apel Suceava, astfel , î n temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ. va respinge recursul ca nefondat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.S., împotriva sentinței nr. 36 din 26 februarie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2007.