ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2670/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 6 octombrie 2006,

reclamanta T.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.P.M.B., anularea

Hotărârii nr. 16120/380 din 31 iulie 2006 și obligarea pârâtei să emită o nouă

hotărâre prin care să îi acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 305 din

31 ianuarie 2007, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat

pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 28 septembrie 1942 - 6 martie

1945, începând cu data de 1 august 2006.

Pentru a hotărî astfel, Instanța

a reținut că reclamanta s-a născut la data de 28 septembrie 1942 în județul

Constanța, părinții săi fiind strămutați din Bulgaria în România în baza

Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

A mai reținut Instanța că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii ca și aceștia, urmare persecuțiilor etnice

exercitate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul

respingerii acțiunii.

Recurenta a arătat, în

esență, că Legea nr. 189/2000, nu îi prevede ca beneficiari și pe copiii

născuți ulterior datei strămutării părinților, sentința Instanței de Fond

fiind, astfel, nelegală și netemeinică.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței aprobată prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă

localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca

urmare unui tratat bilateral.

În speță, în mod corect Instanța

a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost

strămutați are același statut ca aceștia, întrucât consecințele nefavorabile și

prejudiciile pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate, s-au răsfrânt și asupra sa.

Faptul că reclamanta se

încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, rezultă din

probele administrate în cauză, respectiv: declarațiile martorilor R.C. și M.P. și

acte de stare civilă.

În consecință, soluția Instanței

fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.P.M.B. împotriva sentinței civile nr. 305 din 31 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 mai 2007.