ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2469/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2469/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza actelor și
lucrărilor dosarului se rețin următoarele:
Prin adresa nr. 33619/2007/SR
Ministerul Justiției, D.D.I.T. a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel București, în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 modificată,
cererea formulată de numitul N.M., cetățean al Republicii Turcia, în care
solicită transferarea sa într-un penitenciar din Turcia, pentru a continua
executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin decizia nr. 4864/ F din
18 aprilie 2006 a Tribunalului București, modificată prin decizia penală nr. 501
din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, rămasă
definitivă prin decizia penală nr. 728 din 08 februarie 2007 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Totodată, a fost transmisă
și hotărârea nr. 9 a Înaltei Curți de Justiție din Republica Turcia emisă în
dosarul nr. 2007/404/DIS, prin care sus-numitul a fost condamnat la pedeapsa de
12 ani și 6 luni închisoare și care cuprinde acordul pentru transferarea sa,
precum și faptul că va fi aplicată procedura conform art. 9/1 și art. 11 din C.E.
asupra transferării persoanelor condamnate în conformitate cu declarația făcută
de Republica Turcia la data depunerii instrumentului său de ratificare.
În fapt, s-a stabilit că
numitul A.E. cu ajutorul numitului N.M., în cursul lunii septembrie 2005, a
introdus pe teritoriul României, din Ucraina, cantitatea de 250 kg heroină pe
care a transportat-o până în apropiere de Arad, sus-numitul conducând un auto
tir remorcă cu număr fals de înmatriculare.
Prin sentința penală nr. 464/
F din 18 aprilie 2006, modificată prin decizia penală nr. 501 din 28 iunie 2006
și definitivă prin decizia penală nr. 728 din 08 februarie 2007 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, numitul N.M. a fost condamnat, la o pedeapsă de 15 ani
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen.,
raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 77 alin. (2)
din O.U.G. nr. 195/2002.
Prin aceeași hotărâre s-a
dispus deducerea perioadei de arest preventiv, de la data de 20 septembrie 2005.
Din adresa A.N.P.,
Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță București, Rahova nr. 80225 din 28
martie 2007 rezultă că executarea pedepsei urmează să expire la data de 19
septembrie 2020, iar din referatul medical întocmit rezultă că deținutul N.M.
este clinic aparent sănătos.
La data de 18 iunie 2008
numitul N.M. și-a exprimat consimțământul pentru transferare într-un
penitenciar din Republica Turcia și a precizat că în acest fel poate păstra mai
bine legătura cu membrii familiei sale, menționând totodată că nu mai este
cercetat în vreun alt dosar penal pe teritoriul României.
Cu adresa nr. 61775 din 20
august 2007, Ministerul Justiției - A.N.P. a comunicat faptul că numitul N.M. a
fost citat la termenele din 16 aprilie 2007, 07 mai 2007 și 12 iunie 2007 în
dosarul nr. 3146/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București, respectiv
Tribunalului București, în vederea soluționării unor cereri de comisie
rogatorie și delegări, iar de la această dată nu a mai fost citat de nicio
instanță de judecată sau organ de urmărire penală.
S-a mai reținut că toată
cantitatea de droguri susmenționată, a fost ascunsă în cabina unui autotren,
care avea aplicate numere false de înmatriculare și că a fost surprins în
flagrant, la data de 19 septembrie 2005 iar arestarea preventivă (după cum de
asemenea s-a arătat) a început la 20 septembrie 2005.
Așa fiind, și pe baza
datelor comunicate de A.N.P., rezultă că executarea pedepsei a început la data
de 20 septembrie 2005 și expiră, în termen, la data de 19 septembrie 2020, iar
condamnatul devine propozabil pentru a fi discutat în comisia de propuneri
pentru liberare condiționată, la data de 19 decembrie 2016.
Se mai constată că, până la
29 martie 2007, condamnatul M.N., cel care face prezenta cerere de transfer
pentru executarea restului de pedeapsă din cei 15 ani de închisoare, în Turcia,
unde își are domiciliu acesta, a executat doar 556 zile de închisoare.
Prezenta cerere de transfer
formulată de condamnat s-a apreciat de către instanța de fond, că nu
îndeplinește cerințele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004 cu modificările
la zi, deoarece persoana condamnată nu a achitat sumele la care a fost obligat,
cu titlu de cheltuieli judiciare, de către instanțele române, respectiv 3000
lei prin sentința penală nr. 469/2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală;
300 lei conform deciziei penale nr. 501/2006 a Curții de Apel București, secția
I penală și 200 lei prin decizia penală nr. 728/2007 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție.
Pentru aceste considerente,
nefiind îndeplinite și cerințele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004 prin
sentința penală nr. 182 din 30 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția I
penală, s-a respins cererea formulată de persoana condamnată M.N. privind
transferul său într-un Penitenciar din Turcia, pentru continuarea executării
pedepsei închisorii.
Persoana condamnată,
nemulțumită de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recursul de față
și prin care a reluat cererile sale de transfer.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând actele și
lucrările dosarului, reține că acestea au fost apreciate corect și legal și ca
atare, hotărârea atacată va fi menținută.
Până și în prezent, persoana
condamnată recurentă, neachitându-și toate cheltuielile judiciare, la care a
fost obligată de instanțele române, pe deplin întemeiat, i s-a respins cererea
de transfer într-un penitenciar din Turcia, nefiind îndeplinite cu adevărat și
cerințele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004.
În consecință, hotărârea
atacată fiind temeinică și legală va fi menținută, iar recursul va fi respins,
ca nefondat, potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și
dispozițiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de persoana solicitată M.N. împotriva sentinței penale nr. 182
din 30 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3722/2/2008.
Obligă recurentul inculpat
să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul pentru interpretul
de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 23 iulie 2008.