ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1602/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Hunedoara, reclamanta SC T.D. SA Hunedoara a solicitat în contradictoriu cu intimata A.N.R.M. să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție din 9 mai 2006 și exonerarea de plata amenzii în sumă de 20.000 lei. Întrucât în procesul-verbal de contravenție s-a arătat că nu au fost respectate prevederile Ordinului A.N.R.M. nr. 74/2004 raportat la Legea nr. 85/2003, reclamanta a invocat în baza prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. I B.2 lit. a) teza I din Ordinul A.N.R.M.

nr. 74 din 29 martie 2004 și ca urmare Judecătoria Hunedoara, prin încheierea din 11 septembrie 2006 a dispus suspendarea judecării dosarului nr. 241/243/2006 până la soluționarea excepției de nelegalitate, înaintând dosarul la Curtea de Apel Alba Iulia pentru judecarea excepției de nelegalitate invocată de reclamantă. Examinând excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. I B.2 lit. a) teza I din Ordinul nr. 74/2004 emis de A.N.R.M., această instanță a reținut că dispozițiile acestuia contravin prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003 cu privire la modalitatea de calcul a redevenței miniere. Prevederile art. 45 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003 potrivit cărora „în valoarea producției miniere nu intră valoarea rezultată din activitatea de prelucrare a produselor extrase” se alică tuturor titularilor de licențe ori permise de exploatare fără a face deosebire de data obținerii acestor licențe sau permise de exploatare.

Prin Ordinul A.N.R.M. nr. 74/2004, însă, contrar prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 85/2003 s-au creat două categorii distincte de contribuabili în ce privește modul de calcul al redevenței miniere, pe care titularii de licențe ori permise de exploatare o datorează bugetului de stat, pe simplu criteriu al datei obținerii acestor licențe sau permise de exploatare. Astfel, conform pct. I B.2 lit. a), titularii de licențe de exploatare încheiate înainte de data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 47/2002 de modificare și completare a Legii minelor nr. 61/ 1998, nu vor scădea cheltuielile de prelucrare din valoarea producției miniere, iar conform pct. b lit. b) din același ordin, pentru titularii de licențe sau permise de exploatare încheiate după data intrării în vigoare a O.U.G.

nr. 47/2002, valoarea producției miniere se calculează cu scăderea cheltuielilor de prelucrare. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs A.N.R.M., care a invocat prevederile art. 304 1 C. proc. civ., susținând, în esență, că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile Legii minelor nr. 85/2003, pronunțând o soluție nelegală și netemeinică. Astfel, a argumentat recurenta, dispozițiile pct. b din Ordinul nr. 74/2004 emis de președintele A.N.R.M. nu fac altceva decât să pună în aplicare prevederile art. 21 alin. (2) și ale art. 60 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, prin care au fost create două categorii de licențe: licențele încheiate anterior legii minelor și, respectiv, licențele încheiate după intrarea în vigoare a acestei legi.

Societatea comercială reclamantă a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului și a susținut, în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică care a reținut, în mod corect, că dispozițiile Cap. I, pct. I B.2 lit. a) teza I din Ordinul A.N.R.M. nr. 74/2004 este nelegal în raport cu prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 85/2003, potrivit cărora în valoarea producției minime nu intră valoarea rezultată din activitatea de prelucrare a produselor extrase. Recursul este întemeiat. Într-adevăr, prin dispozițiile pct. I B.2 lit. a) alin. (1) din Anexa I la Ordinul nr. 74/2004 emis de președintele A.N.R.M., pentru aprobarea instrucțiunilor tehnice privind modul de raportare și de calcul a valorii producției și redevenței minime datorate de către titularii actelor de dare în administrare sau de concesiune, s-a prevăzut: „2.

Valoarea producției miniere care stă la baza calculului redevenței miniere se determină astfel: a) pentru titularii de licențe de exploatare încheiate înainte de data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 47/2002 de modificare și completare a Legii minelor nr. 61/1998 și a Legii petrolului nr. 134/1995, conform prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, redevența este dată de valoarea producției miniere, care se calculează pe baza prețurilor de livrare practicate în perioada de raportare și a cantităților de produse miniere comercializate în această perioadă, indiferent de modul de comercializare (în stare brută sau prelucrate). Din valoarea producției miniere rezultate nu se vor scădea cheltuielile de prelucrare conform prevederilor actualelor acte normative.

Cota procentuală a redevenței miniere datorate este cea prevăzută în licențele de explorare/ exploatare, stabilită conform prevederilor legale în vigoare la data încheierii acestora”. De asemenea, este adevărat că, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 85/2003, în valoarea producției miniere, nu intră valoarea rezultată din activitatea de prelucrare a produselor extrase, dar dispozițiile vizate de excepția de nelegalitate au ca temei legal prevederile art. 21 și art. 60 din aceeași lege, Ordinul nr. 74/2004 fiind emis de conducătorul A.N.R.M. în temeiul art. 119 alin. (2) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin H.G. nr. 1298/2003. Or, prin prevederile art. 21 alin. (2) și art. 60 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, în privința licențelor de explorare și/ sau exploatare au fost create două regimuri juridice diferite, în raport de împrejurarea dacă aceste licențe au fost încheiate înainte sau după intrarea în vigoare a acestei legi.

Astfel, potrivit art. 60 alin. (1), prevederile licențelor de explorare și/ sau exploatare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi și aprobate sau în curs de aprobare de către Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate. Cum dispozițiile pct. I B.2 lit. a) alin. (1) din Anexa I la Ordinul nr. 74/2004 au fost emise pentru organizarea cadrului de executare a prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, iar aceste prevederi nu au fost declarate ca fiind neconstituționale, dispozițiile vizate de excepția de nelegalitate sunt legale, fiind conforme cu prevederile art. 60 alin. (1). Astfel fiind, recursul de față este întemeiat, soluția instanței de fond fiind nelegală, urmând să fie casată și, rejudecând cauza, excepția de nelegalitate va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.N.R.M., împotriva sentinței civile nr. 151 din 13 octombrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și în fond respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. I B.2 lit. a) teza I din Anexa I la Ordinul nr. 74/2004 emis de președintele A.N.R.M. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2007.