ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 658/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 2 aprilie 2007,

reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâta G.G., solicitând obligarea acesteia

la întocmirea și comunicarea actului administrativ legal de asigurări sociale de

stat, privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu începere de la 12

decembrie 1995 la zi, precum și la plata de daune materiale și orale.

Prin încheierea din 7 mai

2007 Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, a pus în vedere reclamantului să precizeze valoarea

pretențiilor formulate și să timbreze acțiunea cu 39 lei taxă judiciară de timbru

și 0,50 lei timbru judiciar.

Aceeași Instanță a dispus prin

sentința civilă nr. 444 din 11 iunie 2007 anularea acțiunii ca insuficient timbrată,

reținând că reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997

și nu și-a îndeplinit obligațiile de plată până la termenul stabilit.

Reclamantul B.I. a formulat ulterior,

la 20 iunie 2007, cerere de îndreptare, completare de lămurire a încheierii de

ședință din 7 mai 2007, în sensul de a se consemna nelegala citare a pârâtei și

greșita sa obligare la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Prin aceeași cerere, reclamantul a solicitat a se lua act că înțelege să recuze

completul de judecată.

Prin încheierile din 12 iulie

2007 și 13 septembrie 2007 s-a dispus amânarea cauzei pentru soluționarea cererii

de recuzare, cerere care a fost anulată ca netimbrată prin încheierea din 20

septembrie 2007.

Cererea de îndreptare,

lămurire și completare a încheierii din 7 mai 2007 a fost soluționată prin încheierea nr. 26 din 24 septembrie 2007 prin care s-a dispus

respingerea solicitării, pe considerentul că nu sunt întrunite dispozițiile art.

281 C. proc. civ.

Împotriva tuturor acestor hotărâri

a formulat recurs reclamantul B.I., învederând că Instanța a dispus în mod

greșit anularea cererii de chemare în judecată, fără a ține cont că beneficia de

scutire de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 15 lit. a) din Legea

nr. 146/1997 republicată.

În același sens, reclamantul

a arătat că Instanța a refuzat să facă aplicarea art. 281 C. proc. civ., deși, în raport de obiectul acțiunii, aceasta era scutită de plata oricăror taxe.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul

declarat în cauză.

Astfel, încheierea prin care

s-a respins cererea de recuzare a fost pronunțată la 20 septembrie 2007 cu

respectarea prevederilor legale în materie, neexistând nici unul dintre

cazurile prevăzute limitativ de dispozițiile art. 27 C. proc. civ., iar reclamantul nefăcând dovada timbrării. Cât privește încheierile din 12 iulie

2007 și respectiv 13 septembrie 2007, reclamantul nu a formulat nici o critică

referitoare la unica dispoziție de amânare a cauzei pentru soluționarea cererii

de recuzare, astfel încât și în legătură cu aceste hotărâri recursul apare ca

nefondat.

Referitor la obligația de a

timbra impusă reclamantului prin încheierea din 7 mai 2007 și constatată apoi

ca neîndeplinită, cu consecința anulării cererii ca netimbrată, criticile aduse

de reclamant sunt nefondate. Cauza nu privește nici stabilirea unor drepturi

decurgând din executarea unui contract de muncă, nici stabilirea și plata pensiei

de asigurări sociale, pentru a fi aplicabile prevederile art. 15 din Legea nr. 146/1997

care reglementează cazurile de scutire de taxe judiciare de timbru.

Reclamantul B.I. a invocat

refuzul nejustificat al pârâtei de a-i rezolva cererea referitoare la un drept

recunoscut de lege, solicitând totodată și repararea pagubei suferite și făcând

referire ca temei legal la dispozițiile Legii contenciosului administrativ.

În aceste împrejurări,

obligarea reclamantului la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 3 lit.

m) din Legea nr. 146/1997 republicată, este legală, soluția de anulare a

cererii ca netimbrată, fiind corectă.

Referitor la cererea de

îndreptare, lămurire și completare a încheierii din 7 mai 2007, aceasta a fost

în mod judicios respinsă, nefiind întrunite cerințele art. 281, ori 281

1

sau 281

2

din C. proc. civ.

În raport de cele expuse mai

sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.I., împotriva sentinței

civile nr. 444/ CA din 11 iunie 2007, precum și a încheierilor din 12 iulie 2007,

07 mai 2007, 13 septembrie 2007, 20 septembrie 2007, și a încheierii nr. 26 din

24 septembrie 2007 ale Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 februarie 2008.