ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 643/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Botoșani la data de 1 noiembrie 2006, T.L. a chemat în judecată C.N.P.D.A.S., I.N.E.M.R.C.M. și M.M.S.S.F. solicitând: - „stabilirea nulității absolute și anularea Deciziei nr. 167 din 4 septembrie 2006” emisă de C.J.P.B., prin care s-a sistat sporul de condiții deosebite de muncă de 10% pe care îl primea în calitate de medic specialist în expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă; - „stabilirea nulității absolute și anularea” adresei C.N.P.A.S. înregistrată la C.J.P.B. din 10 august 2006, datorită căreia a fost emisă decizia menționată ai sus; - admiterea contestației înregistrată la C.N.P.A.S.

din 4 octombrie 2006 împotriva aceleiași decizii și implicit, a adresei; - admiterea contestației înregistrate la C.J.P.B. din 8 octombrie 2006 împotriva Deciziei nr. 167/2006; - reacordarea sporului de condiții deosebite de muncă; - anularea și ulterior, corectarea în carnetul de muncă a mențiunii „sistat spor condiții de muncă”; - recuperarea prejudiciului salarial de 119 RON/ lună cauzat prin sistarea sporului de condiții deosebite de muncă, cu începere din luna septembrie 2006 și până la executarea sentinței pronunțate în această cauză; - plata de către pârâți a unor daune morale pentru prejudiciul cauzat de stresul la care a fost supusă de funcționarii publici care au nesocotit clauzele contractului individual de muncă, inclusiv sancționarea lor pentru măsurile nelegale dispuse; - obligarea pârâților C.N.P.D.A.S., I.N.E.M.R.C.M.

București, să-i răspundă la solicitările formulate privind sporul de condiții deosebite de muncă, precum și „anularea discriminării privind cuantumul procentului acordat pentru condiții de muncă deosebite”. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că încă de la angajarea sa ca medic specialist în expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă a primit sporul de 10% pentru condiții de muncă deosebite, conform art. 8 lit. b) din H.G. nr. 281/1993. Ca atare, sistarea acordării acestui spor dispusă prin Decizia nr. 167 din 4 septembrie 2006, emisă în baza adresei nr. 18444 din 10 august 2006 este nelegală și discriminatorie în condițiile în care un spor similar de 15% pentru condiții de muncă deosebite, cu efort neuropsihic este acordat în continuare medicilor angajați la I.N.E.M.R.C.M.

București. Prin sentința civilă nr. 193 din 14 februarie 2007, Tribunalul Botoșani, secția civilă, a disjuns soluționarea capătului de cerere având ca obiect stabilirea nulității adresei C.N.P.D.A.S. din 10 august 2006 și totodată, a dispus în acest scop, înființarea unui nou dosar. De asemenea, a anulat Decizia n. 167 din 4 septembrie 2006 emisă de pârâta C.J.P.B. și a obligat această autoritate publică să acorde reclamantei sporul de 10% prevăzut de art. 8 lit. b) din H.G. nr. 281/2003, începând cu data de 1 septembrie 2006 până la data executării sentinței, suma urmând a fi actualizată în funcție de dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 9/2001, de la data punerii în întârziere, 1 noiembrie 2006 și până la data plății efective.

Capetele de cerere având ca obiect anularea discriminării privind sporul de condiții deosebite, plata daunelor morale și a cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate și în sfârșit, s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecata celorlalte capete de cerere. Prin sentința civilă nr. 200 din 15 februarie 2007, același Tribunal și-a declinat competența de soluționare a cererii reclamantei pentru constatarea nulității absolute a adresei, în favoarea Curții de Apel Suceava. Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a acestei curți, a pronunțat apoi, sentința civilă nr. 145 din 8 octombrie 2007, respingând acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Instanța a reținut că sporul la a cărui sistare se referă adresa C.N.P.D.A.S.

este reglementat de art. 8 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 281/1993. Dar, conform alin. (2) al aceluiași articol, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea și condițiile de acordare a sporului se stabilesc prin Regulamentul elaborat de M.S.M.M.P.S. la propunerea instituțiilor centrale interesate. În speță, pârâta C.N.P.D.A.S. este o asemenea instituție centrală interesată și prin urmare, ea a omis adresa respectivă cu respectarea legii. S-a mai menționat că de altfel, Decizia nr. 167 din 4 septembrie 2006 emisă de pârâta C.N.P.D.A.S. în baza acelei adrese, a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta T.L.

Recurenta a susținut că această hotărâre este nelegală și netemeinică deoarece: - pronunțarea ei a fost făcută cu încălcarea competenței altei instanțe de judecată; - Curtea de Apel a depășit atribuțiile puterii judecătorești și „nu s-a pronunțat asupra excepției de autoritate a lucrului judecat privind necompetența materială a secției de contencios administrativ”; - prin hotărârea dată, Instanța a nesocotit formele de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității; - sentința conține motive contradictorii și este lipsită de temei legal, din moment ce reține validitatea adresei contestate și ignoră cererea sa pentru plata daunelor morale cuvenite, în cuantum de 35.000 RON.

Recursul este nefondat sub aspectul tuturor criticilor formulate. Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor din dosar, reclamanta T.L. a învestit Tribunalul Botoșani cu o acțiune prin care, în principal a cerut să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. 167 din 4 septembrie 2006, emisă de pârâta C.N.P.D.A.S. (de sistare a sporului de condiții deosebite de muncă) și a adresei din 10 august 2006, despre care a susținut că a stat la baza emiterii deciziei menționate mai sus. Capetele de cerere accesorii vizau reacordarea sporului respectiv și pretenții ale reclamantei derivând din modificarea nelegală a unui drept salarial, ca un element important al contractului său individual de muncă.

Prin sentința civilă nr. 193 din 14 februarie 2007, Tribunalul Botoșani, secția civilă a disjuns soluționarea capătului de cerere privind anularea adresei C.N.P.D.A.S. din 10 august 2006 și a dispus înființarea unui nou dosar, iar prin sentința civilă nr. 200 din 15 februarie 2007 și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Suceava, cu motivarea că obiectul cererii respective atrage competența materială a acestei din urmă Instanțe. Ambele hotărâri judecătorești au rămas irevocabile și în consecință, secția de contencios administrativ a Curții de Apel astfel investită, era obligată să judece pricina dintre părți în limitele stabilite prin sentința pronunțată în soluționarea litigiului de muncă.

Așa fiind, fără temei se susține în recurs că Instanța a încălcat normele de competență și în același timp, a depășit atribuțiile conferite puterii judecătorești prin soluționarea acestui litigiu în fond. Motivarea sentinței se limitează la natura juridică a adresei și la caracterul nefondat al cererii reclamantei, de anulare a acesteia, fără a conține considerente contradictorii. Deși adresa contestată nu are natura unui act administrativ de autoritate, în sensul definit prin dispozițiile art. 2 lit. c) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (constituind o simplă corespondență prin e-mail între două autorități publice), consecințele sale au fost înlăturate ca urmare a desființării Deciziei nr. 167 din 4 septembrie 2006 emisă de C.J.P.B.

și a obligării acestei autorități publice să plătească reclamantei sporul salarial cuvenit, în cuantumul actualizat. Capetele de cerere subsecvente privind celelalte pretenții patrimoniale ale reclamantei, inclusiv acordarea unor daune morale au fost respinse și, întrucât hotărârea judecătorească a intrat în puterea lucrului judecat, ele nu mai puteau forma obiectul unei noi analize din partea instanței de contencios administrativ. Având în vedere aceste considerente și inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care în sensul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. pot fi invocate din oficiu, urmează a se dispune respingerea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.L., împotriva sentinței civile nr. 145 din 8 octombrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2008.