ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6010/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 11 august 2005 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanții E.N., E.B.,

E.A., R.S., E.M., B.F., E.E., E.F., A.S., E.T. și E.A.M. au contestat

dispoziția cu nr. 249 din 22 iulie 2005 emisă de pârâtul primarul comunei Valu

lui Traian, prin care a fost respinsă notificarea nr. 263 din 30 mai 2001 de

restituire în natură a terenului în suprafață de 10.000 mp și acordarea de

despăgubiri pentru construcțiile demolate de pe acesta.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

terenul a fost restituit iar contestația privește numai cererea de despăgubiri

cu privire la care în dispoziție nu se face nici o referire.

Prin sentința civilă nr. 1342 din 22

iunie 2006, Tribunalul Constanța a respins ca nefondată contestația formulată

de reclamanți.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut următoarele:

Prin titlurile de proprietate nr.

1443, 1444 și 1445 din 30 noiembrie 2004 reclamanților le-a fost restituit

terenul, ocazie cu care le-au fost predate și construcțiile găsite pe teren, în

starea în care s-au aflat, prin protocolul încheiat la 30 decembrie 1991 de

Comisia de Lichidare a C.A.P. Valu lui Traian și reclamanți.

Pentru construcțiile existente la

data de 2 martie 1949 pe teren nu există acte de proprietate iar depozițiile

martorilor sunt insuficiente sub acest aspect.

Astfel, pentru acordarea

despăgubirilor, pentru construcțiile în prezent demolate, este necesar a se

crea autorității administrației teritoriale și instanței convingerea existenței

cu certitudine a acestora la momentul preluării imobilului, ceea ce reclamanții

nu au putut proba.

Curtea de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia

nr. 62/C din 19 februarie 2007 a respins ca nefondat apelul reclamanților

declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

Pentru a se hotărî astfel instanța

de apel a reținut că în lipsa unor acte de proprietate, nu se pot acorda

despăgubiri pentru construcții de imobile, hotărârea apelată fiind legală.

Împotriva hotărârii pronunțate de

instanța de apel, reclamanții au formulat recurs criticând-o pentru motive de

nelegalitate.

În motivarea recursului s-a susținut

că în mod greșit instanța nu a luat în considerare probele administrate în

cauză, din care rezultă cu certitudine existența construcțiilor la data

preluării imobilului în anul 1949 și distrugerea lor în perioada 1949-1989.

Recursul va fi admis, se vor casa

atât decizia recurată cât și sentința instanței de fond și pe fond se va anula

dispoziția emisă de Primarul comunei Valu lui Traian, constatându-se dreptul

reclamanților la despăgubiri pentru construcțiile demolate.

Înalta Curte hotărăște astfel pentru

următoarele considerente:

Prin dispoziția nr. 249 din 22 iulie

2005, emisă de intimat a fost respinsă cererea recurenților-reclamanți de

acordare a despăgubirilor pentru construcțiile demolate, întrucât s-a apreciat

că nu s-a dovedit existența acestora.

Instanța de apel a menținut

hotărârea pronunțată în fond pentru același motiv, reținându-se că dispoziția

este legală.

Analizând întregul material probator

se constată că sunt probe suficiente pentru dovedirea și identificarea

construcțiilor demolate pentru care se solicită despăgubiri în condițiile Legii

speciale nr. 247/2005.

Prin expertiza tehnică efectuată de

expertul tehnic A.N., la cererea Comisiei de Lichidare a C.A.P. Valu lui

Traian, s-a stabilit că reclamanții au avut 4 loturi de teren, pentru care

aceștia au arătat că posedă acte, declarații ale martorilor și pentru care cei

chemați la fața locului i-au recunoscut ca foști proprietari (fila 43, dosar

fond).

Din cele 4 loturi, în 3 din loturile

stabilite prin expertiza tehnică sunt menționate construcțiile demolate,

astfel:

- lotul 1: 3 corpuri de imobile din

care construcțiile demolate sunt: 2 grajduri, o magazie, 3 porumbare, un grajd

de piatră, două remize, o locuință și un closet fără valoare;

- lotul 2: un saivan, construit pe o

casă cu 4 camere și anexă, demolat de C.A.P. Valu lui Traian;

- lotul 3: o locuință demolată în

suprafață de 259 mp.

Existența acestor clădiri, în

prezent demolate, este întărită prin declarațiile celor doi martori audiați de

instanța de fond, care confirmă componența construcțiilor deținute de autorii

reclamanților.

Prin notificarea cu nr. 263 din 30

mai 2001, recurenții-reclamanți au solicitat despăgubiri prin echivalent pentru

următoarele construcții demolate: 2 corpuri de casă, 2 grajduri, o magazie, 2

porumbare, un grajd, două remize, încă un porumbar, conform expertizei

efectuate în anul 1991.

În raportul de expertiză tehnică imobiliară

judiciară, efectuată de expertul tehnic S.V. (filele 110-115, dosar fond) în

capitolul II, în lotul 1 sunt cuprinse 10 construcții identificate ca fiind: 3

grajduri, o magazie, 3 porumbare, 2 remize și o locuință. Lotul 2 se compune

din saivane pentru oi, iar lotul 3 se compune din suprafața construită a

locuinței și anexele sale, de 259 mp.

Toate acestea dovedesc existența

construcțiilor demolate, revendicate prin notificare de către reclamanți,

imobile care așa cum s-a arătat se regăsesc în cele două expertize tehnice și

sunt confirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Dovedită fiind existența și

identificarea acestora se constată că reclamanții sunt îndreptățiți la

despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005) raportat la art.

11 alin. (2) și art. 33 din Legea nr. 10/2001.

Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea

nr. 10/2001, în cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate

parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus

exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcțiile rămase, iar

pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii de stabilesc în echivalent.

Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este

condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și

valoarea construcțiilor demolate așa cum a fost calculată în documentația de

stabilire a despăgubirilor, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit

conform legislației în vigoare.

Prin protocolul încheiat la 30

decembrie 1991 între Comisia de Lichidare a C.A.P. Valu lui Traian și

reclamanți s-a procedat la predarea și luarea în primire a următoarelor

imobile: garsonieră curtea veche, dormitor comun, casă agrozootehnică,

garsonieră grup social și gard din prefabricate.

Rezultă astfel că reclamanții au

dreptul la despăgubiri în raport de textele legale menționate pentru

următoarele construcții demolate: 2 corpuri de casă, 2 grajduri, o magazie cu

două porumbare, un grajd, 2 remize și încă un porumbar și o locuință în

suprafață de 259 mp, toate situate pe terenul din comuna Valu lui Traian,

restituit în natură reclamanților.

Valorificarea dreptului

reclamanților se va face în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru motivele arătate, în raport

de dispozițiile art. 312 și art. 313 C. proc. civ. se va admite recursul, se

vor casa cele două hotărâri pronunțate de instanțele anterioare și pe fond se

va admite acțiunea reclamanților și se va anula dispoziția emisă de primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții E.N., E.B., E.A., R.S., E.F., A.S., E.A.M., E.T., B.F., E.E. și

E.M. împotriva deciziei nr. 62/C din 19 februarie 2007 a Curții de Apel

Constanța.

Casează atât decizia atacată cât și sentința nr. 1342

din 22 iunie 2006 a Tribunalului Constanța și în fond: admite contestația

formulată de reclamanți împotriva dispoziției nr. 249 din 22 iulie 2005 emisă

de primarul comunei Valu lui Traian pe care o anulează.

Constată dreptul reclamanților la despăgubiri

în condițiile Legii speciale nr. 247/2005 pentru construcțiile demolate

constând în: 2 corpuri de casă, 2 grajduri, o magazie cu două porumbare, un

grajd, 2 remize și încă un porumbar și o locuință în suprafață construită de

259 mp, ce au fost situate pe terenul din comuna Valu lui Traian ce a

constituit proprietatea autorilor reclamanților.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

septembrie 2007.