ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7780/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7780/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ.
asupra recursului de față, constată următoarele:
Reclamantele au susținut că parata Primăria
municipiului Craiova nu a motivat refuzul restituirii în natură a terenului,
având în vedere că suprafața solicitată de 144 mp ce face obiectul notificării
este liberă.
Pentru a se pronunța astfel
instanța de apel a reținut că suprafața de teren
solicitată este cuprinsă în planul
de sistematizare al orașului, parte din teren fiind
ocupată de stradă și trotuare, alei de acces, iar o altă parte fiind
amenajată ca spațiu
verde situat între blocuri, acestea răspunzând unei
necesități firești de utilizare a
construcțiilor, motiv pentru care nu
pot fi create porțiuni libere pentru a fi restituite
în natură.
În contra acestei din urmă decizii au declarat
recurs reclamantele V.A.
, C.S. și N.M.,
invocând motivul prevăzut de art. 304 pct.
9 C. proc. civ., critica
vizând următoarele aspecte.
Instanțele de fond și de apel
au făcut o greșită aplicare a legii, respectiv a
dispoziției art. 10 alin. (2) din
Legea nr. 10/2001, întrucât din totalul suprafeței solicitate de 335 mp se pot
restitui în natură 144 mp.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de
criticile formulate,
Curtea constată că
recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele
ce se
vor arăta în continuare.
Din economia întregului material probator se
constată că prin procesul-verbal de negociere încheiat în 4 octombrie 2004 cu
privire la părțile litigante, a
fost
stabilită imposibilitatea restituirii în natură a terenului în suprafață de 144
mp,
fiind stabilită însă o valoare de
restituire în echivalent în cuantum de 282.000.000 lei. Reclamantele însă au
refuzat această modalitatea reparatorie în echivalent,
solicitând
restituirea în natură.
Din procesul-verbal privind
starea de fapt emis la 16 iulie 2003 s-a reținut
că terenul în litigiu este afectat
de cauză de utilitate publică, fiind cuprins în planul
de sistematizare al orașului, în sensul că au fost construite blocuri de
locuințe, parte
din teren fiind
ocupată de stradă și trotuare, alei de acces, iar o altă parte fiind
amenajată
ca spațiu verde între blocuri.
Or, pentru ca noile
construcții să poată fi utilizate corect, sunt necesare căi
de acces, spații verzi, etc,
ce constituie un tot, astfel încât cererea reclamantelor
de restituire
în natură nu este posibilă, cum bine au stabilit atât instanța de fond cât
și cea de apel.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, prin care
se susține că instanțele nu și-au motivat soluțiile pronunțate, acesta nu poate
fi primit atâta vreme cât în mod
corect a
fost analizat întreg materialul probator, hotărârile fiind motivate în drept și
în fapt.
Față de cele ce preced, susținerile formulate prin
motivele de recurs se
privesc ca nefondate,
recursul urmând a fi respins ca atare, în baza art. 312 alin. (1)
C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 noiembrie
2007.