ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1489/2008

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 659 din 17 decembrie 2007 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul M.A., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicabilă art. 99, art. 74 lit. a) și c) în referire la art. 76 C. pen. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen. Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 23 aprilie 2007 la zi. S-a constatat că partea civilă T.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a confiscat de la inculpat un bici folosit la comiterea faptei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în toamna anului 2006, inculpatul a lucrat în calitate de cioban la stâna martorului M.G. iar în timpul activității sale a pierdut o oaie și, neînțelegându-se cu martorul referitor la modul de acoperire a prejudiciului, a plecat de la stâna acestuia. în data de 21 aprilie 2007, într-o zi de sâmbătă, în jurul orelor 6,00, martorul M.G. a mers cu autoturismul său acasă la victima T.G., în scopul de a o lua pe aceasta la stâna sa. Conform înțelegerii dintre cei doi, victima mai desfășura și alte activități la stâna martorului, în contul unei datorii. A lucrat la stână, până în jurul orelor 12,00, după care a mers acasă, iar în jurul orelor 17,30-18,00, a fost luată din nou cu mașina de la domiciliu pentru a-și continua activitățile la stână.

Pe DN 25, pe direcția de mers spre municipiul Tecuci, martorul M.G. a oprit autoturismul pentru a da prioritate mașinilor care veneau din față, stâna fiind situată pe partea stângă a șoselei. A spus victimei să coboare din mașină, lucru pe care acesta l-a făcut. în același moment, martorul M.G. l-a văzut pe inculpatul M.A. , care se ducea cu vacile către casă și l-a chemat la geamul din stânga față al mașinii, cerându-i fie să-i dea banii pe oaia pierdută în toamna anului 2006, fie să muncească la el la stână în contul acestei datorii. în timpul discuțiilor, victima T.G., aflată în stare de ebrietate, a intervenit, l-a înjurat pe inculpat și a insistat să se achite față de martorul M.G. Între timp, martorul M.G.

a început să vorbească la telefon, situație în care inculpatul și victima s-au retras spre spatele mașinii, pe spațiul verde din dreapta DN 25. Victima a continuat să reproșeze inculpatului datoria pe care acesta o avea la martor și l-a apucat pe inculpat de haină, a început să-l lovească iar acesta s-a oprit din drum și a lovit-o pe victimă cu pumnul în zona feței. În momentul în care victima căuta ceva în buzunarul pantalonilor, inculpatul i-a mai aplicat lovituri cu pumnul peste față, victima căzând la pământ, împrejurare în care inculpatul a continuat să o lovească cu intensitate, de mai multe ori, cu picioarele, în față și cap, precum și în stomac. Partea laterală a feței unuia dintre teneși a rămas imprimată pe obrazul drept al victimei.

Fiind iritat, inculpatul a aplicat din nou mai multe lovituri cu coada biciului în zona capului, victima nereacționând, dată fiind și starea de ebrietate în care se afla. între timp, martorul M.G. a terminat convorbirea și, uitându-se după victima T.G., a surprins momentul în care inculpatul o lovea din nou cu piciorul în zona capului. A strigat la inculpat să o lase în pace și s-a îndreptat către ei, situație în care inculpatul s-a îndepărtat de victima și a părăsit zona, fără alte discuții. în continuare, martorul a ajutat-o pe victimă să se ridice, au mers la stână și a ajutat-o să se spele de sânge, ocazie cu care martorul a putut vedea că victima prezenta urme de lovituri în zona capului și a nasului, locuri din care îi curgea sânge.

De asemenea, martorul a mai constatat că victima nu prea se exprima coerent, dar nu a dat importanță acestui lucru. În acest timp, după ce a lăsat vacile la locuința numitului C.G. și realizând gravitatea faptei sale, inculpatul M.A. s-a decis să meargă la stână pentru a vedea ce face victima, pe drum întâlnindu-se cu martorul M.G. care i-a spus ca victima este la stână și că este bine. În cursul nopții de sâmbătă spre duminică (21 aprilie 2007), victima a decedat datorită leziunilor din zona capului. La data de 23 aprilie 2007, inculpatul a predat organelor de urmărire penală teneșii cu care era încălțat la momentul comiterii faptei, precum și biciul de care s-a folosit la comiterea infracțiunii.

Cum obiectele nu prezentau urme de substanță brun-roșcată, nu au mai fost supuse constatării tehnico-științifice criminalistice. Fiind examinat, s-a constatat că inculpatul nu prezintă pe cap, corp sau membre leziuni traumatice recente. Pe de altă parte, din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul autopsierii victimei T.G. a rezultat ca moartea acesteia a fost violentă, datorându-se hemoragiei meningo-cerebrale traumatice iar leziunile traumatice descrise au putut fi produse posibil prin loviri active repetate cu corpuri dure și prin frecare de un plan dur cu suprafață rigidă. între leziunile traumatice meningo-cerebrale și deces s-a stabilit o legătură directă și necondiționată de cauzalitate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul M.A. Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului. S-a susținut că reținerea circumstanțelor atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare este un act de clemență nejustificat din partea instanței. Inculpatul M.A. a criticat hotărârea pe motive de netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei stabilită de prima instanță. Prin decizia penală nr. 9/ A din 14 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie, s-a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva sentinței penale nr. 659 din 17 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. 4490/121/2007, privind pe inculpatul M.A.

s-a desființat în parte sentința penală nr. 659 din 17 decembrie 2007 a Tribunalului Galați și, în rejudecare, s-a majorat de la 3 ani și 6 luni închisoare la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicabilă art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 lit. a) și c) cu referire la art. 76 C. pen., menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate; totodată, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.A. împotriva aceleiași sentințe penale și s-a menținut starea de arest a acestuia.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că este corectă reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului însă pedeapsa aplicată este nejustificat de blândă având în vedere modalitățile și împrejurările săvârșirii infracțiunii, în special numărul și intensitatea loviturilor aplicate părții vătămate, urmarea produsă și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de omor calificat. Ca atare, considerând că îndreptarea și reeducarea inculpatului se poate realiza doar prin executarea unei pedepse într-un cuantum mai mare decât cel stabilit de instanța de fond, a admis apelul parchetului și a majorat pedeapsa la 6 ani închisoare. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât pedeapsa aplicată este disproporționată față de împrejurările comiterii faptei și circumstanțele sale personale, solicitând menținerea soluției instanței de fond.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat sub aspectul individualizării pedepsei nu este întemeiat. Sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că circumstanțele personale invocate de inculpat în prezentul recurs, constând în împrejurarea că este minor, că desfășura o muncă utilă societății deși provine dintr-o familie dezorganizată, că nu are antecedente penale și a colaborat încă de la începutul anchetei cu organele de urmărire penală, au fost avute în vedere la stabilirea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege iar solicitarea de a se menține soluția instanței de fond este nefondată având în vedere împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptei, respectiv multiplele lovituri aplicate de inculpat, cu intensitate sporită, în condițiile în care victima era căzută la pământ și deci nu mai prezenta vreun pericol pentru inculpat.

Ca atare, apreciind că inculpatul a săvârșit fapta în împrejurări ce îi conferă acesteia un grad de pericol social ridicat, Înalta Curte constată că instanța de apel a făcut o individualizare corectă, orientând pedeapsa către minimul special prevăzut de lege, în condițiile menținerii beneficiului circumstanțelor atenuante. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat, ca nefondat, constatând că nu sunt motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate, aceasta fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul inculpat va fi obligat la cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 9/ A din 14 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23 aprilie 2007 la 23 aprilie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 23 aprilie 2008.