ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2412/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la data de 22 februarie 2007 M.M. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 14 din 23 ianuarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, solicitând modificarea hotărârii atacate pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului, petenta a susținut că în mod greșit în Ordinul atacat nr. 576 din 25 mai 2006 al M.S., publicat în M. Of. nr. 462 din 29 mai 2006 se prevede că intră în vigoare la data publicării, respectiv la 29 mai 2006, contrar art. 78 din Constituție (intrarea în vigoare se face de regulă în 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară celor 3 zile prevăzută în textul actului normativ).

Se susține că Ordinul sus citat, respectiv 576 din 25 mai 2006 este lovit de nulitate absolută fiind aplicat anterior intrării în vigoare acestui ordin, iar reintegrarea sa pe funcția de director general manager este o cerere accesorie administrativă. S-a mai precizat de recurentă că intimatul a reziliat unilateral și nelegal contractul de administrare din 2 septembrie 2004 al Spitalului Orășenesc Ineu (art. 2 din Ordinul M.S. nr. 576 din 25 mai 2006). Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin Sentința nr. 14 din 23 ianuarie 2007, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de reclamanta M.M. împotriva pârâtului M.S.P. București, solicitând anularea Ordinului M.S.

nr. 576 din 25 februarie 2006 și a răspunsului la plângerea prealabilă din 13 iulie 2006 și reintegrarea reclamantei pe funcția de director general manager deținută până la data emiterii Ordinului M.S. nr. 576 din 25 mai 2006. Instanța de Fond a reținut că urmare la punerea în aplicare a prevederilor Ordinului M.S. nr. 576 din 25 mai 2006, în funcția de director general manager al Spitalului Orășenesc Ineu, a fost numită o nouă conducere așa cum rezultă din adresa din 31 mai 2006 și pe care reclamanta nu a înțeles să o cheme în judecată. S-a mai reținut că poziția reclamantei în acest sens a fost consemnată în încheierea de ședință din 4 decembrie 2006 și că raportat la această constatare, cererea pentru anularea Ordinului M.S.

nr. 576 din 25 mai 2006 se va respinge ca nefondată. Această soluție a Instanței de Fond este nelegală, Instanța nepronunțându-se cu privire la legalitatea actului administrativ în litigiu asupra eventualei vătămări a reclamantei conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, deci Instanța nepronunțându-se asupra fondului cauzei, avându-se în vedere și dispozițiile art. 167 C. proc. civ. Împrejurarea că reclamanta nu ar fi chemat în judecată și alte persoane nu este de natură a determina calificarea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamantă astfel încât hotărârea urmează a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.M. împotriva sentinței civile nr. 14 din 23 ianuarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași Instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2007.