ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2412/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la data de 22 februarie 2007 M.M. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 14 din 23 ianuarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, solicitând

modificarea hotărârii atacate pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului,

petenta a susținut că în mod greșit în Ordinul atacat nr. 576 din 25 mai 2006

al M.S., publicat în M. Of. nr. 462 din 29 mai 2006 se prevede că intră în

vigoare la data publicării, respectiv la 29 mai 2006, contrar art. 78 din

Constituție (intrarea în vigoare se face de regulă în 3 zile de la data

publicării sau la o dată ulterioară celor 3 zile prevăzută în textul actului

normativ).

Se susține că Ordinul sus

citat, respectiv 576 din 25 mai 2006 este lovit de nulitate absolută fiind

aplicat anterior intrării în vigoare acestui ordin, iar reintegrarea sa pe

funcția de director general manager este o cerere accesorie administrativă.

S-a mai precizat de

recurentă că intimatul a reziliat unilateral și nelegal contractul de administrare

din 2 septembrie 2004 al Spitalului Orășenesc Ineu (art. 2 din Ordinul M.S. nr.

576 din 25 mai 2006).

Din actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin Sentința nr. 14 din 23 ianuarie

2007, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de reclamanta M.M.

împotriva pârâtului M.S.P. București, solicitând anularea Ordinului M.S. nr.

576 din 25 februarie 2006 și a răspunsului la plângerea prealabilă din 13 iulie

2006 și reintegrarea reclamantei pe funcția de director general manager

deținută până la data emiterii Ordinului M.S. nr. 576 din 25 mai 2006.

Instanța de Fond a reținut

că urmare la punerea în aplicare a prevederilor Ordinului M.S. nr. 576 din 25

mai 2006, în funcția de director general manager al Spitalului Orășenesc Ineu,

a fost numită o nouă conducere așa cum rezultă din adresa din 31 mai 2006 și pe

care reclamanta nu a înțeles să o cheme în judecată.

S-a mai reținut că poziția

reclamantei în acest sens a fost consemnată în încheierea de ședință din 4 decembrie

2006 și că raportat la această constatare, cererea pentru anularea Ordinului M.S.

nr. 576 din 25 mai 2006 se va respinge ca nefondată.

Această soluție a Instanței

de Fond este nelegală, Instanța nepronunțându-se cu privire la legalitatea

actului administrativ în litigiu asupra eventualei vătămări a reclamantei

conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, deci Instanța nepronunțându-se asupra

fondului cauzei, avându-se în vedere și dispozițiile art. 167 C. proc. civ.

Împrejurarea că reclamanta

nu ar fi chemat în judecată și alte persoane nu este de natură a determina

calificarea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamantă astfel încât

hotărârea urmează a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

M.M. împotriva sentinței civile nr. 14 din 23 ianuarie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași Instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 mai 2007.