ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4782/2007

Asupra recursului penal de față: Prin sentința penală nr. 5/ P din 11 ianuarie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, inculpatul I.F.I. a fost condamnat, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de închiriere sau oferire spre închiriere de mărfuri pirat, prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. Același inculpat a fost condamnat, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de reproducere neautorizată, pe sisteme de calcul, a programelor pentru calculator, prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) C. pen.

și art. 76 lit. c) C. pen. În temeiul dispozițiile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare. S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 83 C. pen. În temeiul dispozițiile art. 14 și 346 C. proc.

pen., coroborat cu art. 998 C. civ., art. 139 alin. (1) și (2) și art. 139 6 alin. (6) din Legea nr. 8/1996 a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă E.A.I., iar inculpatul a fost obligat la despăgubiri materiale în cuantum de 296,70 euro la cursul oficial din ziua plății, precum și acțiunea civilă exercitată de partea civilă M.C., inculpatul fiind obligat să plătească suma de 2275 euro la cursul oficial din data plății. A fost respinsă cererea privind acordarea daunelor morale, formulată de SC E.A.I. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la data de 24 decembrie 2005, inculpatul a înființat o societate comercială intitulată PF „I.F.I.”, având ca obiect principal activități legate de bazele de date și ca activitate secundară editarea de programe și prelucrarea informatică a datelor.

Inculpatul a deschis un punct de lucru al societății, de tip „internet cafe” cu 9 calculatoare și un server, în care clienții, în schimbul sumei de 15.000 ROL/oră, accesau site-uri pe internet sau procedau la jocuri pe calculator. Inculpatul poseda licență de exploatare doar pentru 3 calculatoare, însă a instalat programe de operare „Windows XP”, al cărei proprietar era M.C., precum și jocuri aparținând E.A. și pe celelalte calculatoare. Din probele administrate a rezultat că începând cu 17 ianuarie 2006, inculpatul solicitase licențe Microsoft Windows XP HOME EDITION, dar la acel moment nu avea în stoc decât licențe ORIGINAL EQUIPMENT MANUFACTURER, care se livrau doar împreună cu sistemul de calcul nou.

De la data de 8 februarie 2006, când s-a constatat săvârșirea infracțiunii, firma inculpatului nu a mai funcționat. Inculpatul s-a apărat în sensul că activitatea firmei a fost ilegală numai o perioadă de o lună, împrejurare care, s-a apreciat de instanța de judecată, că nu poate constitui un motiv de exonerare de răspundere penală a acestuia, dat fiind că faptele s-au constituit în infracțiuni imediat după instalarea punctului de lucru și utilizarea programelor în scop comercial. La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor, precum și cuantumul prejudiciului, și, de asemenea, circumstanțele personale ale inculpatului, care au fost apreciate ca fiind de natură să inhibe comportamentul infracțional al acestuia.

Pentru aceleași considerente, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins printr-o modalitate de executare neprivativă de libertate, aplicând inculpatului dispozițiile art. 81 C. pen. În latură civilă, s-a avut în vedere faptul că inculpatul a fost de acord să plătească daunele solicitate de E.A., dar a contestat prejudiciul produs celeilalte părți civile, arătând că la stabilirea despăgubirilor trebuia reținut câștigul nerealizat, și nu triplul sumei care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, fără însă a solicita vreo altă probă care să răstoarne dovezile existente la dosar, în sensul că prețul standard al unui singur program Windows XP este de 325 dolari S.U.A.

Instanța de fond a apreciat daunele morale solicitate ca fiind neîntemeiate sub aspectul perioadei de exploatare redusă, dovada că licența și cele 7 programe au fost solicitate încă din luna ianuarie 2006, și a faptului că doar din cauza lipsei din stoc inculpatul a utilizat produsele respective. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, vizând aplicarea unui cuantum mai redus al pedepsei, dat fiind pericolul social scăzut al faptelor cu caracter penal și perioada scurtă în care a folosit programele pe calculator și jocurile fără licență de exploatare și fără documente de proveniență.

Instanța de apel, analizând hotărârea atacată, a constatat că, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, aceasta a fost corect reținută de instanța de fond, însă a apreciat că, în ceea ce privește infracțiunea de închiriere sau oferire spre închiriere de mărfuri pirat prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, inculpatul nu a închiriat mărfurile pirat, accepțiunea de închiriere având o altă semnificație juridică.

Față de dispozițiile incriminatoare, instanța de apel a reținut că din materialul probator administrat nu rezultă că inculpatul a închiriat mărfurile pirat, respectiv programele pe calculator, astfel că a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, în infracțiunea prevăzută de art. 139 8 din Legea nr. 8/1996, republicată, textul de lege făcând referire la oferirea de programe prin internet sau prin rețele de calculatoare, fără consimțământul titularilor de drept, a operelor, dar care nu sunt mărfuri pirat. S-a reținut că Legea nr. 8/1996 a fost republicată și a intrat în vigoare, la data de 03 august 2006, iar anterior acestei date, legea mai fusese modificată prin Legea nr. 258/2004, ambele fapte ale inculpatului fiind comise sub imperiul acestei ultime modificări.

Dat fiind că inculpatul nu a închiriat programele cu mărfuri pirat, ci le-a oferit și le-a distribuit clienților, la sediul societății sale sau prin internet, și că fapta a fost comisă sub imperiul Legii nr. 258/2004, instanța de apel a reținut că fapta inculpatului constituie contravenție, ea fiind infracțiune doar dacă anterior, s-au aplicat două sancțiuni contravenționale pentru aceleași fapte. Ori, în cauză s-a constatat că inculpatul nu a fost sancționat contravențional, motiv pentru care, prin decizia penală nr. 77 din 03 aprilie 2007, Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 5/ P din 11 ianuarie 2007, pe care a desființat-o în totalitate, și, în rejudecare, în temeiul art. 139 9 din Legea nr. 8/1996 cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

și art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 4.000.000 lei ROL amendă penală. În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și a stabilit un termen de încercare de un an, în baza art. 82 alin. (2) C. pen. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 83 C. pen. În baza art. 1 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. În baza art. 14 și 336 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 C. civ., a obligat inculpatul să plătească părții civile M.C. suma de 2275 dolari S.U.A. la cursul oficial la data plății. În baza art. 346 alin. (4) C. proc.

pen., a lăsat nesoluționată latura civilă cu privire la intimata parte civilă E.A. I.N.C. Împotriva deciziei a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, invocând motive de nelegalitate ale hotărârii atacate, vizând greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 871996, modificată. Se apreciază că, în temeiul dispozițiile art. 14 2 din Legea nr. 285/2004, prin închiriere se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și pentru un avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, a unei opere, fapta inculpatului îndeplinind, deci, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificată.

Se apreciază că hotărârea este nelegală și sub aspectul cuantumului amenzii penale aplicate inculpatului de instanța de apel, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, în condițiile în care cuantumul prevăzut pentru amenda penală este de la 10.000 RON la 40.000 RON, ea putând fi coborâtă sub minimum special până la 150 lei, potrivit art. 76 lit. f) C. pen. De asemenea, hotărârea este nelegală și sub aspectul aplicării dispozițiile art. 76 lit. d) C. pen., privind efectele circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, în cauză operând dispozițiile art. 76 lit. f) C. pen. Se solicită admiterea recursului și casarea deciziei penale atacate, în sensul reținerii celor menționate în motivele de recurs depuse în scris.

Examinând hotărârea în raport de criticile formulate de recurent, care se circumscriu cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 16 C. proc. pen., ca și, din oficiu, pentru cazurile enunțate de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Potrivit art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 republicată, constituie infracțiune închirierea sau oferirea spre închiriere de mărfuri pirat, faptă care se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) din aceeași lege, respectiv închisoarea de la 3 ani la 12 ani. Art. 14 2 din Legea nr. 285/2004, de modificare a legii nr. 8/1996, definește închirierea ca fiind punerea la dispoziție spre utilizare a unei opere, pentru un timp limitat și pentru un avantaj economic sau comercial, direct sau indirect.

În cauză, se constată că inculpatul a deschis un punct de lucru de tip „internet cafe” cu 9 calculatoare și un server, în interiorul căruia clienții accesau site-uri prin internet sau jocuri pe calculator contra sumei de 15.000 ROL/oră. Inculpatul avea licență de exploatare doar pentru 3 calculatoare, însă a instalat programe de operare Windows XP al căror proprietar este M.C., precum și jocuri de tipul Need For Speed, Need For Speed Porsche și Fifa 2005, proprietatea companiei E.A. și pe celelalte calculatoare. Procedând astfel, inculpatul a executat acte materiale caracteristice atât infracțiunii prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, cât și acte specifice infracțiunii prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996.

Punerea la dispoziție spre utilizare pe o perioadă de timp a unor copii pirat ale jocurilor pe calculatoare și obținerea de avantaje economice în urma acestor operații realizează în fapt regimul juridic al unei operațiuni de închiriere de mărfuri pirat, incriminată de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. În mod greșit, instanța de apel a apreciat că distribuirea mărfurilor pirat și oferirea acestora clienților ce frecventau punctul de lucru nu reprezintă o operațiune de închiriere incriminabilă, atâta timp cât în schimbul ofertei, inculpatul încasa un preț, caracterizat de lege ca fiind un avantaj economic sau comercial direct sau indirect.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de apel a reținut în mod justificat existența circumstanțelor atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) și c) C. pen., având în vedere faptul că inculpatul este infractor primar, a avut o poziție procesuală sinceră și a regretat fapta comisă, dar la stabilirea sancțiunii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, s-a recurs în mod greșit la dispozițiile art. 76 lit. d) C. pen., întrucât în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 76 lit. f) C. pen. În expozitivul hotărârii date în apel se poate constata că aceleași circumstanțe personale au determinat instanța de control judiciar să aprecieze că, față de inculpat, urmează să fie aplicată pedeapsa amenzii dintre pedepsele alternative prevăzute de lege, sancțiune în raport de care se aplicau dispozițiile art. 76 lit. f) C. pen., referitoare la efectele circumstanțelor atenuante când pedeapsa aplicabilă este amenda.

În ceea ce privește operațiunea de individualizare judiciară a sancțiunii aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996, Înalta Curte constată că s-a recurs în mod greșit la o pedeapsă pecuniară, care nu se mai poate regăsi în sistemul sancționator după realizarea operațiunii de denominare a leului. Față de modalitatea de abordare și de soluționare a acțiunii penale cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, în baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., instanța va obliga inculpatul la plata despăgubirilor civile către SC E.A. I.N.C. S.U.A. în sumă de 1393,92 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin închirierea de mărfuri pirat a cărui existență este dovedită de probele administrate la solicitarea părții civile.

Pentru considerentele de mai sus, constatând incidente cazurile de casare prevăzută de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 16 C. proc. pen., în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul parchetului, va casa în parte ambele hotărâri și, în baza art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată sub limita minimă prevăzută de lege. Se va constata că pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996 cu aplicabilă art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. f) C. pen., este de 400 lei. În baza dispozițiile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. d) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 luni închisoare.

Se va face aplicabilă art. 71 și 64 lit. a) C. pen. Având în vedere circumstanțele personale enunțate mai sus, Înalta Curte apreciază că reeducarea inculpatului se poate înfăptui fără executarea efectivă a pedepselor, astfel că, în baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen., se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art. 83 și 85 C. pen. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 C. civ., va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 1393,92 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC E.A.

I.N.C. S.U.A. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 77 din 3 aprilie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția penală, privind pe intimatul inculpat I.F.I. Casează decizia penală sus-menționată și sentința penală nr. 5/ P din 11 ianuarie 2007 a Tribunalului Neamț cu privire la greșita achitare a inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, greșita stabilire a cuantumului amenzii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996 precum și la soluționarea laturii civile privind intimata parte civilă SC E.A.I. S.U.A. În baza dispozițiilor art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., condamnă pe inculpat la 3 luni închisoare.

Constată că pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 139 9 din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. f) C. pen., este de 400 lei. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. d) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 luni închisoare. Face aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni. În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și a art. 85 C. pen. Obligă intimatul inculpat la plata sumei de 1393,92 lei despăgubiri civile către partea civilă SC E.A.I.

S.U.A. Obligă intimatul inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judicare ocazionate de soluționarea cauzei în apel. Onorariul în sumă de 100 lei, pentru apărarea din oficiu în recurs, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2007.