ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1379/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, reclamantul P.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.J. - Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă, anularea deciziei de respingere privind acordarea drepturilor legale conform art. 1 lit. d) din Decretul - Lege nr. 118/1990. În motivarea cererii reclamantul a arătat că familia sa a avut domiciliul obligatoriu în județul Ialomița, măsură ce a încetat în anul 1955. Cu toate acestea, susține reclamantul, pârât i-a respins cererea de constatare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 1 coroborat cu art. 2 și art. 3 din O.U.G.

nr. 214/1999. Prin sentința civilă nr. 654/ CA din 24 septembrie 2007, Curtea de Apel Constanța - secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, contestația formulată de reclamantul P.C. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin O.U.G. nr. 214/1999 se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 06 martie 1945 - 14 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse unor măsuri administrative abuzive. În art. 3 din ordonanță sunt enumerate măsurile administrative abuzive, iar la lit. d) se prevede „strămutarea dintr-o altă localitate". A mai reținut instanța că la data de 17 mai 2007,Comisia a respins cererea reclamantului, în schimb a fost admisă cererea părinților săi.

A constatat prima instanță că, în conformitate cu adresa nr. 144/ C din 05 februarie 2007 emisă de D.I.M., P.N. împreună cu soția O. și copiii săi: F., V., G. și I. au fost strămutați prin Decizia M.A.I. nr. 200/1951, la data de 18 iunie 1951 în localitatea Perietii Noi - Fundata, raionul Slobozia, restricție ridicată în anul 1954 prin decizia M.A.I. nr. 2222/1954. A concluzionat instanța că reclamantul s-a născut ulterior ridicării restricției, la data de 07 februarie 1955, astfel încât nu poate beneficia de prevederile O.U.G. nr. 214/1999. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul P.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza dispozițiilor art. 304 punctul 9 C. proc.

civ.,susținând în esență următoarele: - că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea față de împrejurarea că a dovedit cu actele depuse la dosar că părinții săi au fost strămutați în anul 1951, iar el s-a născut în perioada în care familia sa suporta condițiile grele de trai impuse de situația stabilirii domiciliului obligatoriu, consecințele nefavorabile răsfrângându-se implicit și asupra lui; - că a dovedit că altei persoane, născute ulterior, la data de 20 martie 1955, i s-au acordat drepturilor cuvenite potrivit actului normativ menționat mai sus, creându-se astfel o discriminare între cei aflați în aceeași situație. Recursul este nefondat. 1. Instanța de fond a reținut în mod exact situația de fapt rezultând din înscrisurile depuse în cauză: părinții și frații mai mari ai reclamantului au fost strămutați la 18 iunie 1951 din localitatea Gelu-Sînicolau Mare, cu domiciliu obligatoriu la Pereții Noi - Fundata raionul Slobozia.

Dar această restricție domiciliară a fost ridicată printr-un act administrativ în anul 1954. Recurentul s-a născut la 7 februarie 1955, după încetarea domiciliului obligatoriu, astfel încât nu poate beneficia de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999. 2. Argumentul că o altă persoană,născută la 20 martie 1955, ar beneficia de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999 nu poate fi primit: drepturile fiecărui cetățean solicitant al lor se stabilesc în raport de situația de fapt a fiecăruia. Nu este exclusă posibilitatea ca, în cazul celui cu care se compară recurentul, efectele strămutării ori ale domiciliului obligatoriu să fi încetat după nașterea lui. Oricum ar fi, comparația invocată de recurent nu este relevantă pentru admiterea acțiunii sale, întrucât excede dispozițiilor legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.C., împotriva sentinței civile nr. 654/ CA din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 aprilie 2008.