ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4211/2007

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 9 din 5 aprilie 2007, Curtea de Apel Brașov a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul V.F. împotriva rezoluției nr. 346/P/2006 din 6 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținând soluția procurorului. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 21 iunie 2006, persoana vătămată V.F. a formulat plângere penală împotriva făptuitorului S.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., art. 217 alin. (1) C. pen., art. 87 din O.U.G.

nr. 195/2002. Persoana vătămată a susținut că făptuitorul, inspector în cadrul Brigăzii de combatere a criminalității organizate Brașov, însoțit fiind de un coleg de serviciu, a forțat ușa de acces a unui local public, a pătruns fără drept în interior și a condus autoturismul pe drumul public, fiind sub influența băuturilor alcoolice. Prin rezoluția nr. 346/P/2006 din 6 februarie 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitor pentru faptele sesizate, în temeiul dispozițiilor art. 288 și art. 10 lit. d) C. proc. pen. Din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat săvârșirea vreunei fapte penale de către lucrătorul de poliție, dovezile fiind neconcludente pentru susținerea plângerii persoanei vătămate.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., acesta a formulat plângere împotriva măsurii dispuse de procuror, prin rezoluția nr. 103/II/2/2007 din 26 februarie 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, fiind respinsă ca neîntemeiată. Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată a formulat plângere la instanța de judecată, potrivit dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen. Instanța de fond a constatat că soluția dispusă de procuror este legală și temeinică și, în consecință, a menținut rezoluția atacată. S-a reținut că, în cauză, nu s-a dovedit în mod cert că intrarea lucrătorului de poliție în bar s-a făcut cu forțarea ușii de la intrare, iar prezența și rămânerea lui în local a fost acceptată de persoana vătămată, cei doi consumând băuturi alcoolice împreună.

În termen legal, împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs petiționarul V.F., solicitând admiterea, casarea sentinței atacate, desființarea rezoluției atacate și trimiterea dosarului la procuror pentru punerea sub acuzație a lui S.M. Examinând recursul, potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta nu este fondat. Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind bazată pe o verificare completă a rezoluției atacate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei. Instanța de fond a constatat în mod just că în cauză nu există dovezi indubitabile ale săvârșirii faptelor sesizate de către făptuitorul S.M., astfel că în mod întemeiat a respins plângerea petiționarului și a menținut rezoluția atacată.

Acuzațiile aduse prin plângerea penală lucrătorului de poliție nu s-au confirmat în urma cercetărilor efectuate, iar conduita persoanei vătămate, care a consumat alcool cu făptuitorul în noaptea presupusei comiteri a infracțiunilor, pentru care a depus plângere penală după o săptămână, a lăsat loc de dubii care, în mod întemeiat au fost valorificate în favoarea acestuia din urmă. Pentru aceste considerente, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul V.F. împotriva sentinței penale nr. 9 din 5 aprilie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la 120 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 septembrie 2007.