ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1056/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1056/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 5 din 22
martie 2007, Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ,
a respins cererea formulată de reclamanta B.I.L. SRL București în
contradictoriu cu pârâta SC A.R. SA București.
Pentru a hotărî astfel,
prima instanță a reținut că hotărârile A.G.E.A. din SC A.R. SA, din data de 25
aprilie 2006, au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor art. 117 alin. (2)
din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată și a
dispozițiilor Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, fiind respectat
pentru convocarea adunării termenul de 15 zile prevăzut de Legea nr. 31/1990.
Se reține prin sentință că
în ce privește cel de-al doilea motiv de anulare a hotărârilor A.G.E.A. din 25
aprilie 2006 este neîntemeiat deoarece nu s-a încălcat dreptul de informare al
acționarilor.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel reclamanta B.I.L. și prin decizia nr. 115 din 13 iunie 2007,
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a respins, ca nefondat, apelul.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de apel a apreciat că în mod corect și legal prima instanță a
considerat că A.G.E.A. a SC A.R. SA din 25 aprilie 2006 nu este lovită de
nulitate întrucât publicarea convocării adunării s-a făcut cu respectarea
termenului de 15 zile prevăzut imperativ de dispozițiile art. 117 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990, că termenul de convocare a adunării prevăzut de dispozițiile
art. 137 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 nu poate duce la modificarea
termenului de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr.
31/1990 și că termenul de 25 de zile prevăzut de dispozițiile Regulamentului C.N.V.M.
nr. 1/2006 este un termen de recomandare.
Referitor la cel de-al
doilea motiv de apel s-a reținut că, convocatorul cuprinde toate informațiile
prevăzute de art. 135 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, referitor
la denumirea emitentului data adunării generale, ora de începere a adunării
generale, locul de desfășurare a adunării generale, data de referință, ordinea
de zi, modalitatea de participare a acționarilor persoane fizice în baza unei
procuri speciale, modalitatea de obținere a procurii speciale și modalitatea de
distribuire a documentelor și informațiilor referitoare la probleme înscrise pe
ordinea de zi, astfel încât corect și legal prima instanță a constatat că A.G.E.A.
din 25 aprilie 2006 nu este lovită de nulitate absolută și a respins acțiunea.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., reclamanta
B.I.L. invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a
solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei în sensul admiterii
apelului, schimbării în tot a sentinței primei instanțe și admiterii cererii de
chemare în judecată.
În dezvoltarea recursului,
s-a susținut, în esență, că hotărârea instanței de apel a fost dată cu
aplicarea greșită a legii întrucât instanța nu a făcut o corectă aplicare a
normelor generale și speciale pentru a stabili dacă adunarea generală a fost
legal convocată, că s-a reținut greșit că termenul de convocare al adunării
este cel de 15 zile prevăzut de art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,
republicată, că aceste dispoziții dispun că termenul în nici un caz nu poate fi
mai mic de 15 zile, per a contrario, întotdeauna poate fi mai mare de 15 zile,
deci inclusiv când reglementările C.N.V.M. impun aceasta în materia specială a
pieței de capital, că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 297/2004 prevăd că C.N.V.M.
este autoritatea competentă care aplică prevederile acestei legi prin
exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său, C.N.V.M. fiind
autoritatea administrativă autonomă care emite acte normative obligatorii
pentru societățile admise la tranzacționare.
Prin cel de-al doilea motiv
de recurs s-a susținut că hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea
legii întrucât instanța nu a aplicat sancțiunea nulității hotărârii A.G.E.A.
pentru încălcarea dreptului la informare al acționarilor.
Intimata SC A.R. SA a
formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este nefondat.
Motivul de modificare
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este nefondat întrucât A.G.E.A. a SC
A.R. SA din 25 aprilie 2006 s-a ținut cu respectarea dispozițiilor art. 117 alin.
(2) din Legea nr. 31/1990, republicată, privind societățile comerciale și a
dispozițiilor Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.
Fără a exista vreo prevedere
explicită în Legea nr. 297/2004 în aplicarea căreia a fost emis Regulamentul C.N.V.M.
nr. 1/2006 cu privire la termenul dintre data publicării convocatorului în M.
Of. și data ținerii la prima convocare a adunării generale reglementările C.N.V.M.
modifică dispozițiile Legii nr. 31/1990.
Este de nediscutat faptul că
un act normativ ce aparține legislației secundare, având în vedere în acest caz
Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, nu poate să deroge de la dispozițiile unei
legi, întrucât s-ar încălca principiul supremației legii în sistemul de drept.
În mod legal, până în
momentul în care nu este prevăzut printr-o lege un alt termen decât cel
stabilit de art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 se impune aplicarea
termenului de 15 zile între publicarea convocatorului și data ținerii adunării
generale și în cazul societăților tranzacționate.
În aceste condiții,
dispozițiile art. 137 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 sunt inaplicabile.
În consecință, publicarea
convocării A.G.E.A. din 25 aprilie 2006 a SC A.R. SA cu 15 zile înainte de data
ținerii adunării generale este perfect legală, hotărârile luate în aceste
condiții fiind valabile.
Amplu motivat și bine
argumentat instanța de apel a apreciat corect că a fost respectat dreptul de
informare al acționarilor și au fost prevăzute și modalitățile în care aceștia
puteau lua la cunoștință de documentele informative referitoare la A.G.E.A. din
25 aprilie 2006 a SC A.R. SA
În consecință, pentru cele
ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge
recursul declarat de reclamanta B.I.L., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta B.I.L. împotriva deciziei nr. 115 din 13 iunie 2007 a Curții de
Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 martie 2008.