ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1682/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 6 iulie 2006, reclamanta SC B.I.L. a chemat în judecată pârâta SC C.F.M. SA Iași, solicitând anularea hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor pârâtei din 24 mai 2006. Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 135 și 137 din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M. , iar prin sentința civilă din 24 noiembrie 2006, Tribunalul Iași, a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios, administrativ și fiscal. În motivarea excepției de nelegalitate, reclamanta SC C.F.M.

SA Iași a arătat că art. 135 și 137 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 contravin Legii nr. 31/1990 și Legii nr. 297/2004, modificând pentru toate societățile emitente de valori mobiliare dispoziții imperative privind termenul pentru publicarea convocării unei adunări generale și respectiv conținutul convocatorului, modificări ce sunt în defavoarea societăților, prevăzând condiții mai dure, mai greu de îndeplinit în ceea ce privește convocarea adunărilor generale. Astfel, termenul de publicare a convocatorului stabilit de Legea nr. 31/1990 la minim 15 zile înainte de adunare este înăsprit la un termen de 25 zile prin art. 137 din Regulament, iar conținutul obligatoriu al convocatorului este suplimentat de art. 135 din Regulament cu clauze noi.

Prin sentința civilă nr. 2255/2007 a Curții de Apel București, secția de contencios, administrativ și fiscal , excepția de nelegalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a reținut că art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 reglementează un interval de timp de minim 15 zile între publicarea convocatorului și desfășurarea adunării generale, ceea ce nu înseamnă că nu poate avea loc desfășurarea adunării generale după trecerea unei perioadei de timp mai mari de 15 zile de la publicarea convocatorului, astfel că art. 137 din Regulament nu încalcă dispozițiile Legii nr. 31/1990 și nici ale Legii nr. 297/2004; că art. 135 din Regulament nu este nelegal, întrucât detaliază informațiile considerate ca fiind importante, menționate de art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990, cu referire și la art. 117 alin. (7)-(10) din Legea nr. 31/1990 și nu sunt încălcate nici dispozițiile Legii ntr.24/2000.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC C.F.M. SA Iași, reclamantă în cererea privind excepția de nelegalitate. În motivarea recursului s-a arătat în esență: că la termenul din data de 25 noiembrie 2007 instanța a omis să comunice reclamantei întâmpinarea formulată de C.N.V.M. încălcându-i dreptul la apărare; că art. 135 și art. 137 din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M.

contravin dispozițiilor Legii nr. 31/1990 și Legii nr. 297/2004 modificând, pentru toate societățile emitente de valori mobiliare, dispoziții imperative reglementate în lege privind termenul pentru publicarea convocării unei adunări generale și conținutul convocatorului; că modificările prevăd condiții mai dure pentru societățile comerciale; că instanța nu a avut în vedere dispozițiile art. 84 din Legea nr. 24/2000, în sensul că modificarea legii nu se putea face decât prin lege și nu printr-un act administrativ al unui organ al statului; că nu au fost respectate dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind ierarhia legislației în sistemul de drept și nici dispozițiile art. 73 și 74 din Legea nr. 24/2000, în sensul că actele administrative nu pot conține soluții care să contravină normelor în baza și în executarea cărora au fost emise.

Verificând cauza în funcție de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Din verificarea actelor rezultă că reclamanta nu a fost prezentă la termenele acordate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, pentru soluționarea excepției de nelegalitate, deși a fost legal citată. Dispozițiile procedurale nu prevăd obligativitatea comunicării întâmpinării iar dreptul la apărare al părți: nu a fost vătămat, întrucât prin întâmpinare s-au adus argumente privind respingerea excepției de nelegalitate antamate chiar de reclamantă prin cererea prin care a formulat excepția de nelegalitate în fața Tribunalului Iași.

Pe de altă parte, recurenta se face culpabilă de starea de pasivitate pe care a manifestat-o față de soluționarea excepției pe care a invocat-o și drept urmare nu poate să invoce în apărarea sa propria turpitudine. Mai mult, soluționarea excepției de nelegalitate se efectuează de urgență și în acest sens Curtea de Apel, a respectat dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În ce privește celelalte motive de recurs, Înalta Curte apreciază, de asemenea, că nu sunt fondate. Dispozițiile art. 117 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, în vigoare la data emiterii de către C.N.V.M. a Regulamentului nr. 1/2006, prevăd în mod expres faptul că termenul de desfășurare a adunării generale nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocării.

Art. 117 din Regulamentul C.N.V.M. menționează că trebuie publicat convocatorul cu cel puțin 25 zile anterior datei de întrunire a adunării generale. Din analiza textelor se constată că Legea nr. 31/1990 dispune în mod imperativ asupra ipotezei în care termenul de desfășurare a adunării generale nu poate fi mai mic de 15 zile de la data publicării convocatorului, ceea ce nu împietează asupra ipotezei de sens contrar, în care termenul de desfășurare a adunării generale este mai mare de 15 zile de la data publicării convocatorului. Art. 137 din Regulament are ca scop reglementarea unui interval de timp suficient pentru a asigura acționarilor societății luarea la cunoștință a informațiilor din convocator.

Dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990, republicată, precizează că în convocator este necesar să se prevadă locul, data adunării, ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale iar când în ordinea de zi figurează propuneri de modificare a actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă și textul integral al propunerilor. Art. 135 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 detaliază informațiile importante iar faptul că unele din acestea nu sunt menționate expres în alineatele 7 și 8 ale art. 117 din Legea nr. 31/1990, nu înseamnă că se adaugă la lege, întrucât ele fac referire și detaliază elemente menționate în celelalte alineate ale aceluiași articol din lege, care vizează ordinea de zi a adunării generale și care sunt de natură să asigure o informare completă a acționarilor asupra aspectelor care se vor dezbate în cadrul adunării generale.

Ca urmare, nu sunt încălcate nici una din dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, având în vedere că prin regulament – act administrativ normativ – nu se adaugă la lege și nu se modifică legea, nu se încalcă principiul ierarhiei legislației, regulamentul neconținând soluții contrare normelor legale în baza și în executarea cărora a fost emis. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C.F.M. SA Iași împotriva sentinței nr. 2255 din 25 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 aprilie 2008.