ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.05.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2637/2007

HOTĂRÂRE
23.05.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2637/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 558 din 21 februarie

2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții M.S. și

Z.A. în contradictoriu cu pârâtul O.R.A.

În motivarea

sentinței se retine că reclamanții au solicitat anularea actului administrativ

nr. 2133 din 8 martie 2006 cu obligarea pârâtului să avizeze adopția minorei

L.M., iar în caz de refuz hotărârea să țină loc de act legal de avizare. La

termenul din 6 decembrie 2006 reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că

solicită obligarea pârâtului de a reprimi cererea și documentația de adopție și

de a o transmite Instanței competente de a dispune asupra adopției.

S-a stabilit că

Adresa nr. 2133 din 8 martie 2006 a O.R.A. nu întrunește condițiile cerute de

art. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ pentru a fi

calificată ca act administrativ, întrucât nu a produs efecte juridice, nu a

creat, modificat sau stins raporturi juridice, ci reprezintă o simplă

comunicare, ce stă la baza restituirii către reclamanți a documentației depuse,

ca urmare a faptului că la 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției. Potrivit acestei legi adopția

internațională a unui copil cu domiciliul în România a fost permisă numai în

situația în care persoana care dorea să adopte avea calitatea de bunic al

copilului în cauză, ceea ce nu este cazul în speță.

Împotriva acestei

sentințe au formulat recurs reclamanții M.S. și Z.A., susținând că hotărârea

atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a Legii

nr. 554/2004.

În acest sens, recurenții

arată că Adresa nr. 2133 din 8 martie 2006 întrunește caracteristicile unui act

administrativ, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004,

întrucât cuprinde refuzul nejustificat al intimatului - pârât de a înregistra

cererea și de a o transmite Instanței competente, împreună cu documentația de

adopție, conform art. 40, 43, 44, 45 și 46 din Legea nr. 274/2004.

Se precizează și

faptul că Instanța de Fond a ignorat existența drepturilor subiective încălcate

prin actul atacat, respectiv interesul copilului aflat în dificultate și

dreptul solicitanților de a forma o familie cu copiii adoptați.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se

încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect Instanța

de Fond a reținut că Adresa nr. 2133 din 8 martie 2006 nu constituie un act

administrativ, ci o simplă comunicare, prin care cetățenii italieni erau

informați asupra situației copilului solicitat spre adopție și despre cadrul

legislativ în materia adopției.

Totodată, în ceea ce

privește caracterul nejustificat al refuzului pârâtei - intimate de a înainta

cerere de adopție Instanței competente, reclamanții nu au dovedit, pe de o

parte, existența acestei obligații a autorității, iar pe de altă parte nu au

dovedit existența dreptului subiectiv vătămat, deoarece potrivit art. 39 din

Legea nr. 273/2004 solicitantul care formulează o cerere de adopție trebuie să

aibă calitatea de bunic în raport cu copilul pe care dorește să îl adopte, condiție

ce nu este îndeplinită în speță.

Pentru considerentele

menționate, în mod corect Instanța de Fond a respins acțiunea reclamanților,

nefiind întrunite condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind existența

dreptului subiectiv vătămat și a unui refuz nejustificat de rezolvare a

cererii.

În temeiul art. 312

alin. (1) cu referire la art. 34 pct. 9 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de

M.S. și Z.A., împotriva sentinței civile nr. 558 din 21 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-06-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3169/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 31 octombrie 2006, reclamanții A.A. și O.S. au chemat în judecată pe pârâtul Oficiul Român pentru Adopții, solicitând anulare
ÎCCJ 2007-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 9 iunie 2006, reclamanții M.G. și R.C. cetățeni italieni cu domiciliul ales în
ÎCCJ 2007-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7831/2007
regimul juridic al adopției, adopția internațională a copilului care are domiciliul în România poate fi încuviințată numai în situația în care adoptatorul sau unul din soți din familia adoptatoare care domiciliază în străinătate este bunicu
ÎCCJ 2007-11-15
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7738/2007
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 98 din 7 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă, s-a respins cererea formulată de petentul K.A.
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85027)
nu are caracterul unui act administrativ, întrucât prin această adresă, autoritatea publică emitentă a refuzat nejustificat să îndeplinească o obligație legală ce privește o cerere legitimă, de înregistrare a petiției și transmitere la inst
Sursă