ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 691/2008

Asupra recursului penal de

față:

Prin sentința penală nr. 81

din 16 martie 2007, Tribunalul Brăila a schimbat încadrarea juridică a faptei

săvârșite de inculpatul M.G.G. din infracțiunea de reproducere neautorizată pe

sistem de calcul a programelor de calculator, prin instalare, prevăzută de art.

139

9

din Legea nr. 8/1996 în infracțiunea de reproducere neautorizată

pe sistem de calcul a programelor de calculator, prin instalare, în formă

continuată, prevăzută de art. 139

9

din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și, în această încadrare a dispus achitarea

inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.

c) C. proc. pen.

A respins acțiunea civilă

exercitată de partea civilă M.C.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că la data de 15 octombrie 2004, I.P.J.

Brăila a efectuat un control la punctul de lucru al SC A. SRL Făurei, încheind

procesul verbal nr. 4532/P/04 prin care constata că societatea deține un număr

de 8 calculatoare, pe acestea fiind instalate programele Windows Professional,

Northon Sistem Works, Northon Antivirus și Microsoft Office Profesional,

programe care erau copii, despre care soția inculpatului M.A., prezentă

efectuarea controlului, nu a putut da relații.

Martorele P.N. și B.C.,

având funcții în cadrul SC I. SRL Brăila au arătat că au livrat calculatoarele

firmei inculpatului, sigilate și fără a avea instalate vreun program, aceste

calculatoare fiind achiziționate fără CD – ROM.

În luna octombrie 2004,

angajați ai firmei SC I. SRL au fost solicitați pentru a se lega în rețea cele

8 calculatoare.

Martorul Ș.D. s-a deplasat

la punctul de lucru al societății inculpatului, unde a găsit cele 8

calculatoare în cutiile sigilate în care fuseseră livrate, a procedat la

desigilarea cutiilor, a pozat cablurile și a legat calculatoarele în rețea,

constatând că nu erau instalate programe I.T. La această operațiune a fost

prezentă M.A., soția inculpatului, care i-a relatat martorului că inculpatul nu

a putut fi prezent pentru că este la București, în vederea achiziționării

licențelor pentru programele I.T.

Împotriva hotărârii a declarat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, invocând motive de nelegalitate

ale sentinței atacate, dat fiind că din probele administrate a rezultat

vinovăția inculpatului.

Curtea de Apel Galați a

constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, dar a apreciat

că apărarea inculpatului, în sensul că persoane necunoscute ar fi instalat

programele pe calculator, când se făcea curățenie în sala de internet, nu este

plauzibilă, pentru că, pe de o parte, inculpatul nu a contestat procesul verbal

încheiat de organele de poliție cu ocazia controlului efectuat, iar pe de altă

parte, declarațiile martorilor audiați în cauză, atestă fără dubiu că cele 8

calculatoare au fost achiziționate fără a avea instalate programe, că mai multe

persoane au venit în sala de internet a firmei administrată de inculpat, au

folosit calculatoarele și au plătit pentru folosința lor suma de 15.000

lei/oră, fără a primi chitanță.

În acest sens, instanța de

apel a reținut mărturia numitului C.R., care a și fost găsit în sala de

internet la momentul efectuării controlului.

Instanța de apel a înlăturat

ca nesincere declarațiile martorilor audiați în apărare la solicitarea

inculpatului, dat fiind că aceste depoziții sunt în totală contradicție cu

restul probatoriului administrat, reținând cu precădere că cele afirmate de

martorul Ș.D., în sensul că el a fost cel care s-a deplasat pentru a lega

calculatoarele în rețea, sunt infirmate de adresa depusă la dosar de SC I. SRL

Brăila, din care rezultă că martora C.R., care a și fost găsit în sala de

internet la momentul efectuării controlului.

Instanța de apel a reținut

că și declarațiile inculpatului, pe parcursul desfășurării procesului penal,

sunt contradictorii, deci nesincere, inculpatul susținând la urmărirea penală

că cele 8 calculatoare au fost legate la rețea de soțul uneia din patroanele

firmei, la sfârșitul lunii septembrie 2004, pentru ca ulterior să susțină că

legarea la rețea s-a făcut în lipsa sa, fără a mai arăta care este persoana

care a făcut acest lucru.

Astfel, instanța de apel a

reținut că la data controlului, sala de internet a firmei inculpatului era

funcțională, calculatoarele erau conectate la rețea, fiind folosite de mai

multe persoane care le închiriaseră în schimbul sumei de 15.000 lei/oră.

Nu a putut fi avută în

vedere nici apărarea inculpatului în sensul că în lipsa sa, persoane

necunoscute ar fi instalat programele pe calculator, pentru că, neavând CD-ROM,

aceste programe nu puteau fi instalate decât cu acordul inculpatului, sub acest

aspect instanța de apel reținând faptul că, referitor la latura subiectivă a

infracțiunii, inculpatul a stocat și folosit programele, chiar dacă ele ar fi

fost instalate de o persoană necunoscută, știind că acestea nu aveau licențele

necesare.

În latură civilă, instanța

de apel a apreciat că utilizarea pe o perioadă extrem de scurtă a programelor

de către inculpat, nu a putut prejudicia partea civilă într-un asemenea mod

care să justifice acordarea de daune morale și materiale.

Față de această situație,

prin decizia penală nr. 211/ A din 20 noiembrie 2007, Curtea de Apel Galați a

admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila împotriva

sentinței penale nr. 81 din 16 martie 2007 a Tribunalului Brăila, pe care a

desființat-o și, în rejudecare, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6000

lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 139

9

din Legea nr. 871996 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen.

A respins, ca nefondate,

pretențiile părții civile M.C.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și

netemeinicie, susținând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre de

condamnare a inculpatului pentru o altă faptă decât aceea pentru care a fost

trimis în judecată, că instanța a reținut fapte neconcordante cu realitatea

rezultată din probatoriile administrate, și că, interpretate în acest mod,

chiar eronat, probele nu au putut răsturna prezumția de nevinovăție de care se

bucura inculpatul.

Se solicită admiterea

recursului, casarea hotărârii atacate și achitarea inculpatului.

Recursul este nefondat

pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Este cert că, la data de 15

octombrie 2004, I.P.J. Brăila a efectuat un la punctul de lucru al SC A. SRL

Făurei, încheind procesul verbal nr. 4532/P/04 prin care constata că societatea

deține un număr de 8 calculatoare, pe acestea fiind instalate programele

Windows Professional, Northon Sistem Works, Northon Antivirus și Microsoft

Office Profesional, programe care erau copii.

Declarațiile martorilor

audiați în cauză, printre care și C.R., care a și fost găsit în sala de

internet la momentul efectuării controlului, atestă fără dubiu că cele 8

calculatoare au fost achiziționate fără a avea instalate programe, că mai multe

persoane au venit în sala de internet a firmei administrată de inculpat, au

folosit calculatoarele și au plătit pentru folosința lor suma de 15.000

lei/oră, fără a primi chitanță.

Nu poate fi reținută

susținerea inculpatului că în lipsa sa, persoane necunoscute ar fi instalat

programele pe calculator, pentru că, neavând CD-ROM, aceste programe nu puteau

fi instalate decât cu acordul inculpatului.

Chiar dacă ele ar fi fost

instalate de o persoană necunoscută, sub aspectul laturii subiective a

infracțiunii, instanța de apel a reținut faptul că inculpatul a stocat și

folosit programele, știind că acestea nu aveau licențele necesare, aspecte care

conturează, atât sub aspecte subiectiv, cât și obiectiv existența infracțiunii.

Considerentele de mai sus

conduc la concluzia existenței infracțiunii și la vinovăția inculpatului,

astfel că, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta

Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul M.G.G. împotriva deciziei penale nr. 211/ A din

20 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 februarie 2008.