ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 315/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, reclamanta S.

A. a

solicitat în contradictoriu cu C.J.P.

Dolj

anularea Hotărârii nr. 22 din 14 mai 2008 emisă de Comisia pentru

Aplicarea Legii nr. 189/2000 și emiterea unei noi

hotărâri prin care

să i se recunoască calitatea de beneficiar al art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000.

În

motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a depus dosarul

cu actele doveditoare o dată cu cererea nr. 17479

din 14 aprilie 2008 prin

care

a solicitat stabilirea calității de persecutat etnic, însă Comisia i-a respins

cererea pe motiv că nu a fost dovedită strămutarea din

altă localitate decât cea de domiciliu în sensul

cerințelor art. 1 lit. c)

din Legea nr. 189/2000.

Prin

sentința civilă nr. 158 din 20 iunie 2008 Curtea de Apel

Craiova,

secția contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea formulată de reclamanta S.A., a anulat Hotărârea nr. 22 din 14

mai 2008 emisă de - Comisia pentru Aplicarea

Legii nr. 189/2000 și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin

care să recunoască reclamantei drepturile

prevăzute de Legea

189/2000.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că efectele

strămutării și ale persecuției etnice suferite de

părinți se răsfrâng și

asupra copiilor acestora născuți în

perioada cât legea produce efecte, respectiv de la data nașterii acestora.

Curtea de Apel

Craiova, secția contencios administrativ și

fiscal, a apreciat că legiuitorul a urmărit prin

dispozițiile legale

menționate mai sus, ca de aceste

drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit

consecințele

persecuțiilor exercitate

asupra lor, din motive etnice, acesta fiind și

cazul copiilor născuți în

refugiu, care au suportat condițiile grele

de

viață ce au decurs din situația de refugiați a părinților.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

pârâta C.

J.P. Dolj, criticând-o pentru

nelegalitate, arătând că

instanța de

fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul

administrat în cauză.

Recursul este nefondat.

Examinând

sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului,

cu criticile formulate de recurentă, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C.

proc. civ.

, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va

arăta în continuare.

Potrivit art.

1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu

începere de la 6 septembrie

1940

până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și

completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ

beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus

menționată, a avut de suferit persecuții etnice,

în sensul că a fost

refugiată,

expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege menționat,

rezultă că

drepturile compensatorii se

acordă tuturor celor care, din motive

etnice,

au suferit persecuții în perioada precizată, tară a se face

distincție

între persoanele care au fost efectiv strămutate ori

expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască

în

refugiu. Așadar, legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi să se

bucure

toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în

mod implicit, și copiii născuți în perioada

refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților

refugiați,

al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este de necontestat și rezultă din

dovezile

administrate că familia

reclamantei a făcut obiectul schimbului de

populație în baza Tratatului încheiat între România și Bulgaria,

semnat la Craiova, la data de 7 septembrie 1940;

reclamanta s-a

născut la 13 august 1944 în Comuna Corbu, Jud. Constanța

în

perioada și în localitatea de strămutare

a familiei sale.

Fiind născută în perioada de refugiu,

13 august 1944,

reclamanta a împărtășit

situația părinților refugiați, suportând

consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu

data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa,

situație față de care, în

mod corect

a procedat instanța de fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al

prevederilor Legii

nr. 189/2000, și,

în consecință, să-i acorde acesteia drepturile ce i

se cuvin.

Pentru considerentele arătate, recursul

va fi respins ca

nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Dolj

împotriva sentinței civile nr. 158 din 20

iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2009.