ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2078/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată că p rin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC O.C. SA a chemat în judecată pe pârâtele STATUL ROMÂN prin

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, AUTORITATEA

PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI și S.I.F. T. SA solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților găsiți în culpă, la plata în subsidiar a sumei de 3.454.328.076 lei, cu titlu de despăgubiri, plus dobânda legală aferentă, de la data introducerii acțiunii și până la achitarea integrală, cu obligarea pârâților găsiți în culpă la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința comercială nr. 726 din 28 februarie 2006, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis excepția prematurității acțiunii și, în consecință a respins acțiunea ca prematur introdusă. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că potrivit art. 720 1 C.pr.civ., în cererile evaluabile în bani, reclamantul va încerca concilierea directă, cu cealaltă parte, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.

Instanța de fond a mai reținut pârâtele au fost invitate la conciliere directă în data de 15 decembrie 2005, iar acțiunea a fost formulată la data de 21 noiembrie 2005, anterior datei concilierii prealabile, astfel încât nu au fost respectate dispozițiile art. 720 1 C.pr.civ. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamanta, apel înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, sub nr. 38749/3/2005 și respins prin decizia nr. 461 din 22 septembrie 2006. Instanța de control judiciar, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma actelor și lucrărilor dosarului a reținut că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 720 1 C. proc.

civ., în procesele comerciale evaluabile în bani, reclamantul este obligat să încerce soluționarea litigiului prin conciliere directă înainte de introducerea cererii de chemare în judecată. Ca atare, Curtea de apel a reținut din interpretarea literală și logica juridică a acestei norme juridice, că legiuitorul a prevăzut în norma imperativă, condițiile de formă și de fond impuse cedentului în faza concilierii directe, a căror neîndeplinire atrage respingerea cererii ca prematură. Or, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea de apel a reținut că, în speță, nu a fost respectată o condiție de formă imperativă impusă de textul legal citat, respectiv, efectuarea concilierii directe înainte de sesizarea instanței, ceea ce contrazice clar noțiunea legală de conciliere directă prealabilă.

Faptul că apelanta-reclamantă a primit ulterior niște răspunsuri de la intimata-pârâtă, este fără relevanță, atâta timp cât normele legale din art. 720 1 și următoarele C.pr.civ, sunt imperative, neadmițând derogări. Împotriva acestei decizii a declarat apel reclamanta care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a susținut că instanța a aplicat greșit și rupt de realitatea practică art. 720 1 C. proc. civ. și a anexat Decizia I.C.C.J. nr. 3184 din 30 septembrie 2004. Analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: Curtea găsește nefondat motivul de recurs invocat de recurent si prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de apel ar recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile spetei sau că a aplicat greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. Dimpotrivă, instanțele au aplicat corect o normă imperativă, de la care părțile nu pot deroga. Decizia I.C.C.J. invocată de către recurentă este o decizie de speță, care nu este pronunțată într-un recurs în interesul legii și nu poate să producă efectele prevăzute de art. 329 alin. (3) teza finală, în sensul de a fi obligatorie pentru instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC O.C. SA BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 461 din 22 septembrie 2006 a Curții de Apel Bucureși, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2007.