ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1257/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 august 2006, reclamanta G.F. cheamă în judecată pe pârâta SC P.E.O. SA prin S.D.F.E.E.E. Râmnicu Vâlcea, în prezent SC C.D. SA, solicitând anularea facturii seria VL YDK nr. 1067240 din 29 martie 2006 emisă de pârâtă, menționând că aceasta a efectuat eronat calculul estimativ al cantității de energie electrică de 16.681 kw pretinsă a fi fost consumată și nefacturată pe ultimii 5 ani, depășind și termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958. Prin încheierea din 5 septembrie 2006, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, scoate cauza de pe rolul Secției civile și o trimite Secției comerciale din cadrul Tribunalului Vâlcea, reținând caracterul comercial al cauzei.

Prin sentința nr. 263 din 19 martie 2007, Tribunalul Vâlcea, secția comercială și contencios administrativ-fiscal, respinge cererea formulată de reclamantă, reținând, în acest sens, că factura contestată a fost întocmită corect, suma consemnată reprezentând echivalentul prejudiciului suportat de pârâtă prin consumul de energie electrică neachitat, că respectiva factură în sine nu reprezintă un titlu executoriu, susceptibil de a fi adus la îndeplinire prin forța coercitivă a statului, excepția prescripției extinctive invocată de reclamantă neavând legătură cu obiectul cauzei.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței instanței de fond este respins, ca nefondat, prin decizia nr. 70/ A/C din 20 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, instanța de apel reținând că, în raport cu obiectul dedus judecății, excepția prescripției dreptului material la acțiune nu poate fi primită, că eroarea de autocitire a indexului recunoscută de reclamanta apelantă nu este de natură a conduce la anularea facturii, câtă vreme aparatul a indicat corect consumul înregistrat, iar plata s-a făcut pentru un consum mai mic, deși energia electrică a fost utilizată de apelanta reclamantă, că reclamantei i s-au încuviințat toate probele solicitate, inclusiv expertiza de specialitate, astfel că nu i s-a încălcat dreptul la apărare și nici nu i-au fost lezate drepturile conferite de lege.

Împotriva deciziei instanței de apel reclamanta declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea acestuia și, în principal, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii cererii sale, așa cum a fost precizată, și anulării facturii în litigiu, iar, în subsidiar, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu indicarea probelor ce se impun a fi administrate, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale. În susținerea recursului său recurenta critică instanța de apel pentru refuzul de a examina excepția prescripției extinctive, invocată de ea, sub motiv că nu are legătură cu cauza, precum și pentru încălcarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc.

civ. și ale art. 6 din C.E.D.O. prin neexaminarea criticilor formulate în apel cu privire la defecțiunile de citire ale contorului și la necesitatea unei verificări tehnice a acestuia, ca și la caracterul constant al consumului de energie electrică pe întreaga perioadă a anului 2001 și la sistemul de citire existent între 19 februarie 2001 – 2004. Examinând recursul sub aspectul regularității declarării acestuia se constată că, deși decizia recurată a fost comunicată la data de 3 iulie 2007, data borderoului pentru corespondență al Curții de Apel Pitești, recursul a fost formulat la data de 9 august 2007, data poștei, respectiv cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 301 C. proc.

civ., recurenta nefăcând dovada că o altă dispoziție de lege, care ar menționa un termen de recurs mai mare, ar fi incidentă în cauză. Astfel fiind, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 310 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei instanței de apel urmează a fi respins ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta G.F. împotriva deciziei nr. 70/ A/C din 20 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.