ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 834/2007

HOTĂRÂRE
09.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 834/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 37 din 20

februarie 2006, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții D.S.M.,

N.I., M.P., A.A., B.N.R. și G.L. în contradictoriu cu pârâtul C.E.C.C.A.R.,

având ca obiect anularea articolului 2 din decizia nr. 05/135 din 10 septembrie

2005, emisă de pârât.

În considerentele sentinței,

instanța a reținut că prin art. 2 al deciziei nr. 05/135 din 10 septembrie

2005, B.P.C.E.C.C.A.R. a dispus suspendarea activității C.C.E.C.C.A.R.N. și

numirea d-nei L.M.T. în calitate de administrator provizoriu, până la organizarea

de noi alegeri.

S-a mai reținut că la baza

măsurilor contestate au stat nesocotirea, de către reclamanți, a ordinului de

numire în funcția de director executiv a d-lui C.I., desemnat în această

funcție prin Ordinul nr. 58 din 1 iulie 2005 al C.E.C.C.A.R. și emiterea, de

către C.F.N., format din reclamanți, a unei hotărâri prin care în funcția de

președinte interimar a fost desemnată reclamanta D.S.M.

Instanța de fond a constatat

că reclamanții nu au invocat nici un motiv de nelegalitate a art. 2 din

Hotărârea nr. 05/135/2005, în condițiile în care măsurile dispuse au fost

apreciate ca necesare pentru a asigura conducerea curentă a unei filiale a

cărei activitate a fost în mod esențial afectată de nemulțumirea reclamanților

față de numirea directorului executiv.

Sentința menționată a fost

atacată cu recurs, în termenul legal, de către reclamanți, care au solicitat

modificarea ei în sensul admiterii acțiunii, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea cererii de

recurs, recurenții – reclamanți au arătat că instanța de fond a tratat cu

superficialitate prevederile art. 106 din R.O.F.C.E.C.C.A., care au fost

încălcate prin decizia nr. 05/135 din 10 septembrie 2005. În acest sens, recurenții

- reclamanți au arătat că activitatea filialei s-a desfășurat în mod

corespunzător, fără disfuncționalități care să pericliteze structurile sale

organizatorice, astfel încât decizia de suspendare a activității este nelegală.

Recurenții-reclamanți au mai

arătat că au fost avute în vedere documente depuse de partea adversă după

încheierea dezbaterilor, pe care nu au avut posibilitatea să le studieze și să le

combată.

Prin întâmpinarea depusă la

dosar la data de 27 octombrie 2006, intimatul-pârât a invocat excepția lipsei

de interes, cu motivarea că în data de 14 ianuarie 2006 a avut loc adunarea generală extraordinară a filialei Neamț și a fost ales noul consiliu din

care nu face parte nici unul dintre reclamanți. În consecință, cererea

reclamanților nu mai prezintă nici un folos practic.

Cu privire la fondul

raportului juridic dedus judecății, intimatul-pârât a arătat că măsurile

dispuse prin decizia nr. 05/135 din 10 septembrie 2005 au fost impuse de

împiedicarea exercitării atribuțiilor directorului executiv al filialei și de

încălcarea atribuțiilor privind sursele de finanțare și perfecționare

profesională, împrejurări care au constituit grave disfuncționalități în

activitatea filialei.

Analizând cu prioritate

excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, în condițiile art. 137 C. proc. civ., aplicabil în cauză potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004 și art. 298 și 316 C. proc. civ., Înalta Curte constată că reclamanții s-au adresat instanței de contencios

administrativ considerându-se vătămați în drepturile ce decurg din calitatea

lor de membri ai filialei C.E.C.C.A.R.N.

Motivele de nelegalitate pe

care le-au invocat cu privire la actul administrativ dedus judecății în temeiul

art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 sunt anterioare sau concomitente emiterii

actului, astfel încât desfășurarea ulterioară a unei adunări generale în care a

fost ales un nou C.F.N. nu este de natură să atragă lipsa de interes în

exercitarea controlului de legalitate asupra deciziei nr. 05/135 din 10

septembrie 2005.

În consecință, excepția

invocată prin întâmpinare urmează a fi respinsă.

Examinând cauza în raport cu

motivele invocate în recurs și cu prevederile art. 304

1

înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Prin art. 2 al Deciziei nr. 05/135

din 10 septembrie 2005, B.P.C.E.C.C.A.R. a suspendat activitatea C.F.C.E.C.C.A.R.N.

și a numit un administrator provizoriu până la organizarea de noi alegeri, în

temeiul art. 106 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.E.C.C.A.R.

Potrivit acestei prevederi:

„Dacă, urmare a demisiei, a refuzului de a participa la deliberări sau a altor

situații similare, membrii consiliului filialei provoacă prin aceasta

imposibilitatea funcționării corespunzătoare a structurilor organizatorice ale

filialei, precum și în situația în care cu ocazia alegerilor generale sau

parțiale nu se prezintă nici o candidatură, atribuțiile consiliului filialei

vor fi exercitate de un administrator provizoriu, desemnat de Consiliul

superior din rândurile membrilor filialei respective, până la organizarea de

noi alegeri, generale sau parțiale.

Exercitarea atribuțiilor

provizorii menționate nu implică acte care să angajeze finanțele consiliului

filialei și nici luarea de decizii definitive privind personalul”.

Din înscrisurile care au

precedat decizia rezultă că prin ordinul nr. 58 din 1 iulie 2005, P.C.S. al C.E.C.C.A.R.

l-a numit în funcția de director executiv al C.F.N. pe dl. C.I., în temeiul art.

31 din O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările

ulterioare și pct. 25, 26 și 152 din regulamentul de organizare și funcționare

a C.E.C.C.A.R. La baza numirii au stat Hotărârea Conferinței Naționale 2005,

Normativul de personal și organizarea activității structurilor executive ale C.E.C.C.A.R.

și testul de verificare ce a avut loc la aparatul central al Corpului, conform

celor menționate în preambulul ordinului.

Prin Hotărârea nr. 1/2005

din 29 iunie 2005, C.F.N., constituit din reclamanți, a numit un președinte

interimar și a decis înaintarea unui protest față de primirea avizului Comisiei

de examinare a dosarelor pentru numirea în funcția de director executiv a d-lui

C.I., căruia i-au interzis accesul în incinta sediului C.E.C.C.A.R., filiala

Neamț, până la soluționarea contestației împotriva ordinului de numire,

invocând în acest sens prevederile art. 65 lit. b) din Regulamentul de organizare

și funcționare, care conferă Consiliului filialei atribuția de a apăra

interesele filialei și de a administra bunurile acesteia.

Din nici unul dintre

înscrisurile depuse la dosar nu rezultă însă în ce mod au fost afectate

interesele filialei prin numirea directorului executiv, în așa măsură încât să

i e interzică acestuia accesul în sediu.

Dată fiind situația creată

în cadrul filialei Neamț, Înalta Curte constată, așa cum a făcut-o și instanța

de fond, că măsurile provizorii dispuse de B.P.C.S.C.E.C.C.A.R. se încadrează

în marja de apreciere de care dispune autoritatea emitentă în exercitarea

atribuției prevăzute de art. 106 de regulamentul de organizare și funcționare a

Înscrisurile depuse la

dosarul de fond în data de 20 februarie 2006, după încheierea dezbaterilor,

(procesul-verbal al adunării generale extraordinare din 14 ianuarie 2006 și

lista membrilor prezenți la adunare) sunt ulterioare a actului administrativ

atacat și nu au fost reținute fundamentarea soluției instanței, astfel încât nu

există în cauză o încălcare a principiului contradictorialității sau a

dreptului la apărare a recurenților – reclamanți.

În consecință, Înalta Curte

va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de casare sau de modificare

a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau 304 și 304

1

Respinge excepția lipsei de

interes.

Respinge recursul declarat

de D.S.M., N.I., M.P., A.A., B.N.R. și G.L., împotriva sentinței civile nr. 37

din 20 februarie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1797/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.10 din 9 ianuarie 2006 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ, a admis excepția lipsei calității procesuale
ÎCCJ 2006-02-07
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 403/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, Consiliul filialei Bacău a C.E.C.C.A.R. a solicitat, în contradictoriu cu C.E.C.C.A.R. -
ÎCCJ 2009-12-02
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5504/2009
.S., în baza competențelor și atribuțiilor aprobate prin Legea nr. 290/2002, a validat hotărârea din 11 decembrie 2007 a S.C.D.A. S. Din procesul verbal al ședinței din 11 decembrie 2007, rezultă că hotărârea a fost adoptată cu unanimitate
ÎCCJ 2009-11-03
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4794/2009
ă, în soluționarea pricinii, a celor dispuse din decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, nr. 982 din 11 martie 2008 care, chiar dacă analizează hotărârea A.G.E.A. din 8 mai 2006 din perspectiva unor dispoziții ale L
ÎCCJ 2010-02-02
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 479/2010
și numirea ca administrator a d-nei L.D., precum și retragerea reclamantei din funcția de administrator. A mai reținut judecătorul fondului că această mențiune a fost înscrisă în baza încheierii 4193 din 18 iunie 2008, dată până la care aut
Sursă