ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1171/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1171/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 august 2006,
reclamantul S.G.V. a chemat în judecată S.S.P.R. din Decembrie 1989 și C.P.C.S.E.
din Decembrie 1989 de pe lângă P.R., solicitând ca, prin sentința ce se va
pronunța, Instanța să constate că Dosarul nr. 16340 din 17 decembrie 2004 depus
la sediul S.S.P.R. cu documentele, înscrisurile și probele solicitate este
complet și să oblige pârâții la eliberarea certificatului de revoluționar
preschimbat, cu celeritate, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 341/2004.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul
arată că cererea are la bază art. 82 C. proc. civ., drepturile constituționale
și cele conferite prin legi speciale (Legea nr. 341/2004) precum și drepturile
ce rezultă din aplicarea acestora. Arată reclamantul că se tergiversează
soluționarea cererilor sale deși dosarul lui este complet.
Pârâtul S.S.P.R. din Decembrie
1989 a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei procedurii
prealabile, excepția prematurității introducerii cererii și excepția
inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea
acțiunii ca neîntemeiată.
Prin cerere scrisă,
reclamantul a solicitat scoaterea din cauză a pârâtei C.P.C.S.E. din Decembrie
1989.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2014 din
27 septembrie 2006 a luat act de renunțarea la judecată în contradictoriu cu
pârâta C.P.C.S.E. din Decembrie 1989, a respins excepțiile lipsei plângerii
prealabile și prematurității ca nefondate și a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunța în
sensul arătat, Instanța de Fond a reținut, în esență, pe de o parte, că nu se
poate substitui pârâtelor în verificarea și analizarea dosarului potrivit art. 5
alin. (4) din Legea nr. 341/2004 coroborat cu art. 12 alin. (1) și alin. (2), art.
13 din H.G. nr. 1412/2004.
Pe de altă parte, Instanța
de Fond a reținut că termenul pentru preschimbarea certificatului de
revoluționar s-a prorogat până la data de 30 iunie 2007 prin Legea nr. 347/2006,
pârâtele fiind angajate într-o acțiune complexă de dificultate și care necesită
timp.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, în termen legal, reclamantul S.G.V., invocând dispozițiile art.
299 alin. (1), 301 și 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de
recurs, recurentul susține că Instanța de Fond nu a ținut seama de probatoriile
depuse la dosar care justificau vătămarea într-un drept (drepturi) ca urmare a
tergiversării emiterii unui act administrativ; că neadmițând excepțiile
invocate de pârâta S.S.P.R. aceasta a omis fondul cererii, scopul acesteia și
justificarea ei, cerere care în opinia sa este matură, îndreptățită,
justificată legal și temeinică și că Instanța de Fond a omis să se pronunțe
asupra atât a chestiunilor prealabile cât și a capetelor de cerere.
Ulterior, recurentul și-a
precizat de mai multe ori motivele de recurs arătând, în principal, că sentința
atacată este netemeinică, insuficient motivată și insuficient probantă față de
înscrisurile și probatoriile depuse la dosarul cauzei, precum și cele
prezentate în scris și verbal în Instanță. În drept a invocat dispozițiile art.
299 alin. (2), 301, 284, 302, 302
1
, 303 alin. (1), (2) și (5), 304, 312,
314, 316, 109, 118, 236, 167 C. proc. civ., dispozițiile Legii nr. 341/2004,
ale Legii nr. 42/1990, ale H.G. nr. 1412/2004, ale Legii nr. 544/2001, făcând
trimitere și la adresa A.P. din 6 iulie 2006 precum și la adresa C.P. din 16
iunie 2006.
Mai arată recurentul că a
suportat din nou costul protezei auditive și a tratamentelor medicale necesare,
fiind lipsit de drepturile conferite de lege întrucât intimatul - pârât,
invocând prorogarea termenului de preschimbare a termenului, viciază
principiile Legii nr. 341/2004 și drepturile conferite de certificatul încă
valabil, drepturile sale nefiind suspendate prin lege.
Intimatul - pârât a formulat
întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate
ca legală și temeinică.
Examinând cauza în raport cu
toate criticile aduse soluției Instanței de Fond și prezentate rezumativ în
cele ce preced, cu toate probele administrate atât la Instanța de Fond cât și în recurs precum și toate dispozițiile legale incidente pricinii,
inclusiv cele ale art. 304
1
, Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în
continuare.
Într-adevăr, conform
dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 certificatele doveditoare
care, în perioada 1990 – 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor
Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4)
și (5) se vor preschimba, la cererea titularului, de către S.S.P.R. din
Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Numai că termenul prevăzut
la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 a fost prorogat succesiv prin O.U.G.
nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005, prin O.U.G. nr. 182/2005
aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006, prin Legea nr. 347/2006 și prin
O.U.G. nr. 132/2006 până la data de 31 martie 2008 inclusiv.
Totodată, dispozițiile art. 9
alin. (4) din Legea nr. 341/2004 potrivit cărora certificatele doveditoare
care, în perioada 1990 – 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
Legii nr. 42/1990 și Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției
din Decembrie 1989 pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea.
De asemenea, termenul
prevăzut la art. 9 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 a fost prorogat succesiv
prin O.U.G. nr. 133/2004 aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005 și
O.U.G. nr. 182/2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006.
Este cunoscut că prin art. 9
1
din Legea nr. 341/2004 cu modificările ulterioare, legiuitorul a distins între
„termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare
calității de revoluționar” (alin. (1)), „termenul final de depunere a
documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a
certificatelor de revoluționar” (alin. (2)), termene prorogate prin art. 1 și art.
2 din O.U.G. nr. 132/2006 și termenul de preschimbare, acest din urmă termen
vizând activitatea intimatului pârât.
Având în vedere textele de
lege mai sus arătate precum și toate probele administrate în cauză, Înalta
Curte constată, pe de o parte, că în mod corect a reținut Instanța de Fond, că
autoritatea publică este în plină desfășurare a activității de preschimbare a
certificatelor, încadrându-se în termenul prorogat succesiv.
Pe de altă parte, Înalta
Curte constată că în condițiile în care solicitantul respectă termenele de
solicitare și de depunere a documentelor, faptul că încă nu i s-a preschimbat
certificatul pe motiv de prorogare a termenului destinat acestei operațiuni
nu-i este imputabil acestuia. Prin urmare, având în vedere scopul legii, art. 9
alin. (4) nu poate fi interpretat decât în sensul că în condițiile mai sus
arătate, pe perioada preschimbării, certificatul eliberat anterior își
păstrează valabilitatea și în sensul realizării drepturilor conferite de acesta.
De altfel, în acest sens
este și răspunsul exprimat de A.P. prin adresa din 6 iulie 2006.
Mai mult, faptul că voința
legiuitorului este în sensul celor arătate în cele ce preced rezultă fără
putință de tăgadă și din dispozițiile art. 2 din Legea nr. 347/2006.
Prin urmare, constatând că
sentința atacată este legală și temeinică, iar criticile aduse acesteia
nefondate, se va respinge recursul în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1)
teza a II-a coroborate cu cele ale art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul S.G.V. împotriva sentinței civile nr. 2014 din 27 septembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 22 februarie 2007.