ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2960/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2960/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de

față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1256

din 20 septembrie 2007 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art.

334 C. proc. pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei

reținută în sarcina inculpaților Ș.G.L., B.C.C.B., P.I.I. și D.M.A., din

infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen., în infracțiunea de

proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., în cazul inculpatului P.I.I.

și cu reținerea dispozițiilor art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., iar în cazul

inculpatului D.M.A. cu reținerea dispozițiilor art. 26 C. pen., raportat la art.

329 alin. (1) din același cod, formulată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 334 C. proc.

pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în

sarcina

inculpaților Ș.G.L., B.C.

C.B.,

P.I.I. și D.M.A., din câte o singură infracțiune de lipsire de libertate și

proxenetism, prevăzute de art. 189 alin. (3) și art. 329 alin. (1) C. pen., în

două infracțiuni de lipsire de libertate și respectiv câte două infracțiuni de

proxenetism, cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., în cazul

inculpatului P.I.I. și cu reținerea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru fiecare

din aceste infracțiuni, iar în cazul inculpatului D.M.A. cu reținerea

dispozițiilor art. 26 C. pen., raportat la art. 189 alin. (3) C. pen., cu

aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., și, respectiv, art. 26 raportat la

art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen.,

cerere formulată de instanță din oficiu, cât și de reprezentantul Ministerului

Public.

În baza art. 334 C. proc.

pen., a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în

sarcina inculpaților Ș.G.L., B.C.C.B., P.I.I. și D.M.A., din infracțiunea de

proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen., cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit.

a) din același cod, în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin.

(1) și (2) cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., în cazul

inculpatului P.I.I. și cu reținerea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu

aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) din același cod, iar în cazul inculpatului

D.M.A. cu reținerea dispozițiilor art. 26 raportat la art. 329 alin. (1) și (2)

C. pen., cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., ca nefondată,

formulată, din oficiu, de tribunal.

(3) C. pen., cu aplicarea art. 74, alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit.

b) C. pen., a condamnat pe inculpatul Ș.G.L. la o pedeapsă de 5 ani și 3 luni

închisoare, față de partea vătămată T.E.

În baza art. 189 alin. (3)

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a

condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani și 3 luni închisoare (față

de partea vătămată M.D.).

În baza art. 329 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C.

pen., a condamnat același inculpat la o pedeapsă de un an și 9 luni închisoare

(față de partea vătămată T.E.) în baza art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) din același cod, a

condamnat pe inculpatul Ș.G.L. la o pedeapsă de un an și 9 luni închisoare

(față de partea vătămată M.D.).

În baza art. 33 alin. (1) lit.

a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele

aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani

și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., după

executarea pedepsei principale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 350 C. proc.

pen., a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., a

dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 11 mai 2006

la zi.

(3) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.,

a condamnat pe inculpatul B.C.C. B. la o pedeapsă de 5 ani închisoare (față de

partea vătămată T.E.).

În baza art. 189 alin. (3)

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a

condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare (față de partea

vătămată M.D.).

În baza art. 329 alin. (1)

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a

condamnat pe inculpatul B.C.C.B. la o pedeapsă de un an și 9 luni închisoare

(față de partea vătămată T.E.).

În baza art. 329 alin. (1)

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a

condamnat pe inculpatul B.C.C.B. la o pedeapsă de un an și 9 luni închisoare

(față de partea vătămată M.D.).

În baza art. 33 alin. (1) lit.

a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele

aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani

închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., după

executarea pedepsei principale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen., a

constatat că inculpatul a fost reținut și arestat de la 11 mai 2006 la 04 iunie

2007.

(3) cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.I.I.

la o pedeapsă de 7 ani și o lună închisoare (față de partea vătămată T.E.).

În baza art. 86

4

alin.

(1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării sub

supraveghere a pedepsei de 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

280 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. 732/2003,

rămasă definitivă prin neapelare și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa

aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

aceea de 7 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 189 alin. (3),

cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat același inculpat la

o pedeapsă de 7 ani și o lună închisoare (față de partea vătămată M.D.) în baza

86

4

alin. (1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat beneficiul

suspendării sub supraveghere a pedepsei de 9 luni închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 280 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria

Pogoanele în dosarul nr. 732/2003, rămasă definitivă prin neapelare și a

cumulat această pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani și 10 luni

închisoare.

În baza art. 329 alin. (1)

cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.I.I.

la o pedeapsă de 2 ani și o lună închisoare (față de partea vătămată T.E.).

În baza 86

4

alin.

(1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării sub

supraveghere a pedepsei de 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

280 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. 732/2003,

rămasă definitivă prin neapelare și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa

aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

aceea de 2 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 329 alin. (1)

cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat același inculpat la

o pedeapsă de 2 ani și o lună închisoare (față de partea vătămată M.D.).

În baza 86

4

alin.

(1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere

a pedepsei de 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 280 din 17

noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. 732/2003,

rămasă definitivă prin neapelare și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa

aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

aceea de 2 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 33 alin. (1) lit.

a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele

aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani

și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., după

executarea pedepsei principale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 350 C. proc.

pen., a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., a

dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 11 mai 2006

la zi.

a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul D.M.A.,

pentru cele două infracțiuni de lipsire de libertate, prevăzute de art. 26

raportat la art. 189 alin. (3) C. pen., în raport de cele două părți vătămate T.E.

și M.D.

În baza art. 26 raportat la art.

329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin.

(1) lit. d) din același cod, a condamnat pe inculpatul D.M.A. la o pedeapsă de un

an și 6 luni închisoare (față de partea vătămată T.E.).

În baza art. 26 raportat la art.

329 alin. (1) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit.

d) C. pen., a condamnat același inculpat la o pedeapsă de un an și 6 luni

închisoare (față de partea vătămată M.D.).

În baza art. 33 alin. (1) lit.

a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele

aplicate, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea,

aceea de un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6

luni închisoare, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 82

C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc.

pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

referitoare la revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.

pen., pe durata executării pedepsei principale, executare care se suspendă

potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., după

executarea pedepsei principale, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen., a

constatat că inculpatul a fost reținut și arestat de la 25 mai 2006 la 05

ianuarie 2007.

A luat act că în cauză nu

există constituire de parte civilă.

În baza art. 118 lit. e) C.

pen., a dispus confiscarea sumei de 750 RON de la inculpații Ș.G.L., B.C.C.B.

și P.I.I., revenind fiecăruia câte 250 RON și a sumei de 40 RON, revenind

fiecăruia câte 1,33 RON.

Împotriva sentinței au

declarat apel inculpații P.I.I., Ș.G.L., B.C.C.B., precum și Parchetul de pe

lângă Tribunalul București.

Prin decizia penală nr. 107

din 17 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr. 26478/3/2006 (2636/2007), Curtea

de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul București și de inculpații P.I.I., Ș.G.L., B.C.C.B., a

desființat în integralitate sentința atacată și, în fond, rejudecând:

În baza art. 373 C. proc.

pen., a extins efectele apelului și cu privire la părțile care nu au declarat

apel.

Conform art. 334 C. proc.

pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor, astfel:

- pentru inculpatul Ș.G.L.,

din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (3) C. pen. și art. 329 C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) din același cod, în infracțiunea prevăzută de art.

12 alin. (1) si (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

- pentru inculpatul B.C.C.B.

din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (3) C. pen. și art. 329 C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) din același cod, în infracțiunea prevăzută de art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.;

- pentru inculpatul P.I.I.

din infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (3) C. pen. și art. 329 C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. a) din același cod, în infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (1) si (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 37 lit. a) C. pen.:

- pentru inculpatul D.M.A.

din infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 189 alin. (3) C. pen.

și art. 26 raportat la art. 329 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din

același cod, în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 12 alin.

(1) si (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

Conform art. 332 alin. (1) din

C. proc. pen., a constatat că în pricina dedusă judecății, având în vedere noua

încadrare juridică, urmărirea penală a fost efectuată de un alt organ,

necompetent, sens în care instanța se desesizează, restituind cauza

procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, D.I.I.C.O.T.,

Biroul Teritorial București.

În baza art. 145 alin. (1

1

)

C. proc. pen., raportat la art. 139 alin. (1) și art. 136 alin. (1) lit. c) din

același cod, a dispus înlocuirea arestării preventive a inculpaților P.I.I. și Ș.G.L.

cu măsura obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței.

În baza art. 145

1

alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 145 alin. (1

1

) din același

cod, a impus inculpaților ca pe durata măsurii preventive să respecte

obligațiile prevăzute de art. 145 alin. (1

1

)

lit. a), b),

c) și d) C. proc. pen. și dispozițiile prevăzute de art. 145 alin. (1

2

)

lit. c) și e) din același cod.

A pus în vedere inculpatului

dispozițiile prevăzute de art. 145 alin. (3) C. proc. pen.

A dispus punerea în

libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 181/

UP/l din 1 mai 2006 (P.I.I. și nr. 179/ UP/l din 1 mai 2006 (Ș.G.L.), emise de

Tribunalul București, secția I penală, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Împotriva deciziei penale

pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru nelegala

restituire a cauzei la procuror și greșita înlocuire a măsurii arestării

preventive cu măsura obligării inculpaților Ș.G.L. și P.I.I. de a nu părăsi

țara.

Cauza a fost înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 14 mai 2008, acordându-se termen

pentru soluționarea recursului la 24 iunie 2008 și un termen intermediar la 16

mai 2008 pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive.

La termenul din 16 mai 2008

s-a dispus disjungerea soluționării recursului procurorului cu privire la

greșita restituire a cauzei la parchet, iar prin decizia nr. 1714 din aceeași

dată s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București având ca obiect dispoziția instanței de apel de înlocuire a măsurii

arestării preventive a inculpaților Ș.G.L. și P.I.I. cu obligarea de a nu

părăsi țara, s-a casat în parte decizia penală recurată numai în ceea ce

privește această dispoziție și s-a menținut starea de arest a inculpaților.

În motivele de recurs,

parchetul critică decizia penală recurată sub aspectul greșitei restituiri a

cauzei la procuror.

Astfel, în cauză s-a

constatat că organul care a efectuat cercetarea penală nu era competent, ca

urmare a schimbării încadrării juridice care a avut loc prin hotărârea pronunțată

de instanța de apel.

Această instanță a reținut

că, întrucât solicitarea de schimbare a încadrării juridice a fost formulată

anterior finalizării cercetării judecătorești desfășurate în apel, nu ar fi

incidentă niciuna dintre excepțiile prevăzută de art. 332 alin. (1) C. proc.

pen.

Din analiza celei de-a doua excepții,

se constată că ea devine incidentă, întrucât nu prezintă relevanță momentul la

care procurorul formulează o cerere de schimbare a încadrării juridice, ci doar

momentul la care instanța schimbă încadrarea juridică dată faptei,

pronunțându-se favorabil în privința solicitării.

În calea de atac a apelului,

schimbarea încadrării juridice nu se poate realiza decât prin decizie, ca efect

al admiterii apelului declarat de parchet sau de părți. În atare situație,

momentul la care are loc schimbarea încadrării juridice echivalează cu momentul

pronunțării hotărârii, cercetarea judecătorească, în situația în care ea se

desfășoară și în apel, fiind în mod evident finalizată.

Un alt aspect ce se impune a

fi criticat se referă la împrejurarea că instanța de apel a hotărât greșit

restituirea cauzei la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București, cauza

trebuind restituită procurorului care a întocmit actul de inculpare.

Față de motivele invocate se

solicită de către procuror casarea deciziei penale recurate și trimiterea

cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății, menținându-se starea

de arest preventiv a inculpaților.

Examinând recursul declarat

în cauză prin prisma motivului invocat, Înalta Curte reține că recursul este

întemeiat pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 332 alin. (1) C.

proc. pen., când se constată înainte de terminarea cercetării judecătorești, că

în cauza supusă judecății s-a efectuat cercetarea penală de un alt organ decât

cel competent, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului, care

procedează potrivit art. 268 alin. (1) C. proc. pen., cauza nu se restituie atunci

când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanța, în urma

cercetării judecătorești, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infracțiune

pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare.

Din examinarea dispozițiilor

legale invocate rezultă că, în ipotezele în care s-a constatat că actele de

cercetare au fost efectuate de un alt organ decât cel competent, cauza nu se

restituie când această constatare are loc după începerea dezbaterilor sau când,

în urma cercetării judecătorești, instanță schimbă încadrarea juridică a faptei

într-o altă infracțiune pentru care competența revenea altui organ de

cercetare.

În speță, la termenul din 20

martie 2008, reprezentantul parchetului a solicitat schimbarea încadrării

juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, iar la termenul din 10

aprilie 2008, cu ocazia dezbaterii apelurilor, s-a susținut această cerere,

inculpații, prin apărători punând concluzii și cu privire la aceasta.

Prin decizia recurată s-au

admis apelurile declarate de parchet și de inculpați, s-a desființat în

totalitate hotărârea primei instanțe, dispunându-se schimbarea încadrării

juridice a faptelor în sensul menționat anterior în considerentele prezentei

decizii și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul București - D.I.I.C.O.T.

– Biroul Teritorial București.

În mod greșit instanța de

prin control judiciar a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 332 alin.

(1) teza a II-a C. proc. pen., întrucât reprezentantul parchetului a formulat

această cerere de schimbare a încadrării juridice încă de la termenul din 20

martie 2008.

Pentru a fi incidente dispozițiile

legale invocate nu are relevanță momentul la care s-a formulat o cerere de

schimbare a încadrării juridice, ci momentul când s-a schimbat încadrarea

juridică a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Dacă în cursul judecății în

primă instanță se poate dispune schimbarea încadrării juridice și prin

încheiere, anterior finalizării cercetării judecătorești ipoteză în care sunt

aplicabile dispozițiilor art. 332 alin. (1) teza I C. proc. pen., în calea de atac

a apelului sau recursului aceasta nu se poate realiza decât prin decizie, ca

urmare a admiterii apelului/recursului declarat de procuror sau de părți.

În această ipoteză devin

aplicabile dispozițiilor art. 332 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen., iar cauza

nu se mai restituie organului competent a efectua cercetări pentru

infracțiunile respective.

Față de considerentele

expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel București, va casa decizia penală recurată și va trimite cauza

pentru continuarea judecății la aceeași instanță, împrejurare în care nu se mai

impune analizarea și celui de al doilea motiv de apel privitor la greșita restituire

a cauzei la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București.

Având în vedere că temeiul juridic

care a stat la baza arestării preventive a inculpaților Ș.G.L. și P.I.I.,

respectiv dispozițiilor art. 148 lit. f) C. proc. pen., subzistă și în prezent și

impune în continuare privarea de libertate a inculpaților, Înalta Curte va

menține starea de arest a acestora.

Astfel, sunt îndeplinite

cumulativ condițiile cerute de dispozițiile legale invocate, pedeapsa prevăzută

de lege pentru infracțiunile ce se reține în sarcină este închisoarea mai mare

de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru

ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor comise,

modalitatea de săvârșire, a acestora, rezonanța socială negativă a unor astfel

de fapte.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 107

din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpații

Ș.G.L., P.I.I., B.C.C.B. și D.M.A.

Casează în totalitate

decizia recurată și trimite cauza în vederea continuării judecății la aceeași

instanță, Curtea de Apel București.

Menține starea de arest a

inculpaților Ș.G.L. și P.I.I.

Onorariul pentru apărătorul

desemnat din oficiu pentru inculpații Ș.G.L. și D.M.A. în sumă de câte 100 lei,

se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 septembrie 2008.