ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7519/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7519/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 620 din 26
septembrie 2007 a Tribunalului Cluj a fost respinsă excepția lipsei calității
procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind
admisă în parte acțiunea formulată de P.R.D. și P.H. în contradictoriu cu
Primarul municipiului Cluj-Napoca, constatându-se că apartamentul nr. 24 situat
în Cluj-Napoca înscris în C.F. 54715 Cluj a fost preluat abuziv de stat. A fost
anulată dispoziția nr. 1392 din 17 ianuarie 2007 emisă de Primarul municipiului
Cluj-Napoca, dispunându-se obligarea acestuia de a emite în favoarea
petiționarilor dispoziție cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin
echivalent, constatând în despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII
din Legea nr. 247/2005 pentru apartamentul menționat, din care se va scădea
despăgubirea achitată la data preluării, actualizată în modalitatea prevăzută
de O.U.G. nr. 184/2002.
Tribunalul a respins cererea privind
stabilirea valorii reale a despăgubirilor pentru apartamentul în litigiu la
suma reprezentând echivalentul în lei a 80.000 Euro formulată în contradictoriu
cu intimata Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a
avut în vedere că apartamentul în litigiu a aparținut reclamanților, de la care
a fost preluat abuziv în condițiile Decretului nr. 223/1974, fiind stabilită
valoarea despăgubirii cuvenite la 80.000 lei, din care s-a dedus suma
corespunzătoare din împrumutul CEC nerestituit.
S-a constatat că preluarea
apartamentului în condițiile arătate este abuzivă și în consecință s-a dispus
anularea dispoziției prin care a fost respinsă notificarea și obligarea
Primarului Municipiului Cluj de a emite dispoziție cu propunerea de măsuri
reparatorii în condițiile legii speciale, cu referire la Titlul VII din Legea
nr. 247/2005.
În ceea ce privește cererea
petiționarilor privind stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite s-a
apreciat că acesta este nefondată, întrucât în această etapă procesuală nu se
poate stabili valoarea despăgubirilor, în raport de prevederile art. 16 din
Titilul VII al legii menționate.
Apelul declarat de Comisia Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva acestei sentințe, a fost respins ca
nefondat prin decizia nr. 57 din 20 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj.
S-a avut în vedere că prima instanță
a hotărât corect că cei în cauză beneficiază de noile dispoziții ale legii
speciale, astfel că se va urma procedura prevăzută de art. 16 din Legea nr.
247/2005 ceea ce înseamnă că decizia ce se va emite inclusiv hotărârea
judecătorească rămasă irevocabilă să fie trimisă la Secretariatul Comisiei
Centrale. În acest fel, prin respingerea excepției lipsei calității procesuale
pasive a apelantei, nu a fost contestat faptul că stabilirea contravalorii
despăgubirilor se realizează în cadrul procedurii administrative. S-a
considerat legal considerentul instanței de fond, potrivit căruia prezența în
proces a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor este necesară
pentru a se asigura opozabilitatea hotărârii față de aceasta, ceea ce nu
înseamnă obligativitatea respectării și aducerii lor la îndeplinire.
Împotriva acestei decizii Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recursul de față,
solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii excepției lipsei calității
procesuale pasive a acestei părți.
Se susține că hotărârea adoptată
nu-și poate produce efectele împotriva Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor , care are atribuții numai în procedura administrativă prevăzută
de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, procedură ce va fi declanșată numai după
finalizarea procedurii prevăzută de Legea nr. 10/2001, care cuprinde și
definitivarea proceselor. Prin urmare în această fază de soluționare a
contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de unitate deținătoare,
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu are calitate procesuală
pasivă.
Recursul este întemeiat urmând a fi
admis în sensul celor ce urmează:
Așa cum rezultă din expunerea
rezumativă a lucrărilor dosarului, prin hotărârea menținută în apel a fost
respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despăgubirilor. Pe fond a fost respinsă cererea privind stabilirea
valorii reale a despăgubirilor solicitate în contradictoriu cu recurenta,
soluția fiind diferențiată în raport de cele 4 capete de cerere.
Soluția este eronată pentru că în
acest litigiu având ca obiect soluționarea contestației împotriva dispoziției
de respingere a notificării formulate în condițiile Legii nr. 10/2001, Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu are calitate procesuală pasivă.
Această instituție a fost
constituită în subordinea Cancelariei Primului Ministru, potrivit art. 13 din
Legea nr. 247/2005, având ca principală atribuție analizarea și stabilirea
cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prezentei lege. În
art. 1 al legii se prevede că aceasta reglementează sursele de finanțare,
cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu
pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001.
Prin urmare, atribuțiile Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se execută numai în cadrul procedurii
administrative de acordare a despăgubirilor, cuprinsă în Titlul VII al Legii
nr. 247/2005 intitulat regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente
imobilelor preluate abuziv.
Această procedură implică
transmiterea dosarelor soluționate prin acordarea de despăgubiri în temeiul
Legii nr. 10/2001 de către unitățile deținătoare învestite cu soluționarea
notificărilor împreună cu deciziile/ dispozițiile emise Secretariatului
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform art. 16 Capitolul V
din lege, ce cuprinde procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor
.
Prin urmare este vorba de o
procedură specială de acordare a despăgubirilor, în cadrul căreia în adevăr
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor are competența de a emite
decizii conținând titlul de despăgubire, dar această procedură este diferită de
procedura administrativă de soluționare a notificărilor formulate în temeiul
Legii nr. 10/2001.
Cum în speță s-a contestat
respingerea notificării formulate în condițiile legii menționate, rezultă în
acest cadru procesual Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu are
calitatea de a putea fi chemată în judecată.
Așa fiind, recursul de față
întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. urmează a fi admis și a
se modifica decizia recurată în sensul admiterii apelului și schimbării
sentinței prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul
declarat de pârâta Comisia Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva deciziei nr. 57/A din 20 februarie
2008
a
Curții de Apel Cluj, secția
civilă
.
Modifică decizia recurată în sensul că admite apelul
pârâtei împotriva sentinței civile nr. 620 din 26 septembrie 2007 a
Tribunalului Cluj.
Schimbă sentința nr. 620 din 26 septembrie 2007 a
Tribunalului Cluj, secția civilă, în sensul că admite excepția lipsei calității
procesuale pasive a apelantei Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
27 noiembrie
2008.