ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6810/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6810/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând, constată
următoarele:
Tribunalul Dolj, secția
civilă, prin sentința civilă nr. 424 din 9 mai 2007 a admis în parte acțiunea
formulată de reclamanta G.A., în contradictoriu cu pârâții SC C. SA prin A.D.M.
JUD., SC R.R. SA Craiova, SC I.I.R.U.C. SA București, Consiliul Local al
Municipiului Craiova; a dispus restituirea în natură către reclamanta G.A., a
terenului în suprafață de 573,5 mp situat în Craiova, individualizat în
raportul de expertiză și schița anexă la raportul întocmit de ing. T.M.O.,
evaluat la 1.776.254.284 ROL; a constatat că valoarea de expertiză a terenului
în suprafață de 218,6 mp situat sub blocul RIO, din Craiova, imposibil de
restituit în natură este de 669.428.398 ROL; a obligat Primarul Municipiului
Craiova să emită dispoziție motivată de despăgubiri în echivalent, conform art.
24 din Legea nr. 10/2001, a Normelor Metodologice aprobate prin H.G. 498/2003
și titlului VII din Legea nr. 247/2005 și să înainteze dispoziția și
documentația aferentă, pe bază de proces-verbal Secretariatului Comisiei
Centrale din cadrul Autorității Naționale pentru restituirea proprietăților.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că, terenul pretins a fi ocupat de pârâta SC
I.I.R.U.C. SA Craiova este liber de construcții sau utilități care încă nu au
fost edificate, existând numai o groapă de circa 2 m adâncime, efectuată pentru
construcția programată de această societate. Că terenul în litigiu peste care
există o groapă abandonată, are o suprafață de 573,5 mp, iar suprafața
terenului ocupată de blocul R 10 este de 218,6 mp.
Curtea de Apel București,
prin decizia civilă nr. 794 din 2 octombrie 2007 a respins apelul declarat de
pârâtul Consiliul Local Craiova, împotriva sentinței civile nr. 424 din 9 mai
2007 pronunțată de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimata-reclamantă
G.A. și intimatele-pârâte SC C. SA prin A.J. SC R.R. SA și SC I.I.R.U.C. SA
București.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a reținut că obligația de restituire în natură a terenului de
573,5 mp deținut de pârâta SC I.I.R.U.C. SA București revine autorității
administrative locale, Primăria municipiului Craiova, iar cu privire la terenul
folosit de SC C. SA s-a reținut că existența contractului de concesiune asupra
terenului nu constituie un impediment pentru restituirea în natură, în temeiul
Legii nr. 10/2001.
Împotriva deciziei civile
mai sus menționată a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Craiova și
Primarul Municipiului Craiova, criticând-o ca fiind nelegală, invocând art. 304
pct. 4 și 9 C. proc. civ., deoarece:
- Instanțele de judecată
și-au depășit competența atunci când au dispus restituirea în natură a
terenului până la soluționarea notificării prin emiterea unei dispoziții
motivate.
- Deși în cauză s-a făcut
dovada existenței notificării, entitățile investite cu soluționarea acesteia au
fost SC C. SA și respectiv SC I.I.R.U.C. SA ca entități deținătoare a
imobilului în litigiu.
În mod greșit instanțele de
judecată au reținut că Primăria Municipiului Craiova a fost notificată de către
reclamantă conform adresei nr. 10567/2002.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu art. II
din H.G. nr. 498 din 18 aprilie 2003 pentru aplicarea Normelor Metodologice de
aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, unitatea deținătoare este fie unitatea cu
personalitate juridică care exercită în numele statului de proprietate publică
și privată cu privire la un bun ce face obiectul legii, fie entitatea cu
personalitate juridică ce are înregistrat în patrimoniul său indiferent de
titlu, bunul respectiv.
În cauză, calitatea de
unitate deținătoare a autorității administrative locale asupra terenului solicitat
prin notificare a fost reținută prin decizia civilă nr. 911 din 27 noiembrie
2006 a Curții de Apel Craiova, rămasă irevocabilă prin nerecurare.
În atare situație, critica
recurentei Primăria Municipiului Craiova, vizând inexistența în patrimoniul său
a imobilului în litigiu, ce a făcut obiectul cererii de restituire, precum și
absența notificării sale de către reclamantă nu este întemeiată, fiind
dezlegată anterior cu caracter obligatoriu prin hotărâre judecătorească în
ciclu procesual anterior.
În baza deciziei nr.
261/1991, Consiliul Local Craiova a concesionat pârâtei SC C. SA, suprafața de
teren de 550 mp, contract nr. 7b/1996 f.16 dos. nr. 237/2006, situată în
municipiul Craiova. Prerogativa dispoziției asupra acestui teren, ca atribut al
dreptului de proprietate, a continuat să subziste în favoarea autorității
administrative menționată, chiar dacă terenul în litigiu a fost concesionat.
Primăria Municipiului
Craiova a fost notificată de către reclamantă, așa cum rezultă din cererile
înregistrate sub nr. 1761, 1762, 1763/2003, precum și din adresa nr. 10567/2002
a Primăriei Craiova, care atestă formularea notificării către autoritatea
locală.
Prin urmare, întreaga
suprafață de teren solicitată de reclamantă se află în patrimoniul autorității
administrative, Primăria municipiului Craiova, aceasta având obligația de a
răspunde la notificarea formulată și de a statua asupra cererii de acordarea
măsurilor reparatorii.
Existența contractului de
concesiune asupra terenului în litigiu solicitat de reclamantă prin notificare
și folosit de pârâta SC C. SA, nu constituie un impediment pentru restituirea
în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, această concluzie decurge din
dispozițiile art. 14 din același act normativ, așa cum a fost modificat prin
Legea nr. 247/2005, potrivit căruia în situația imobilelor ce au făcut obiectul
unui contract de concesiune, noul proprietar se va subroga în drepturile
statului sau ale persoanei juridice deținătoare.
De asemenea, în ce privește
terenul deținut în fapt de SC I.I.R.U.C. SA București, cum ocupațiunea
exercitată nu a fost justificată printr-un titlu legal, care să-i confere un
drept de proprietate, corect s-a reținut de instanța de apel că acest bun se
află în patrimoniul autorității administrative locale și prin urmare aceasta
are obligația legală de a examina și de a răspunde la o notificare a
reclamantei.
Pentru toate aceste
considerente, Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se
circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 C. proc.
civ. și în consecință se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de pârâții Primarul municipiului Craiova și Consiliul local al municipiului
Craiova împotriva deciziei nr. 794 din 2 octombrie 2007 a Curții de Apel
Craiova, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 10 noiembrie 2008.