ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 41/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.M. a chemat în judecată C.J.P. Suceava, solicitând Instanței ca în contradictoriu cu pârâta să dispună anularea Hotărârii nr. 192 din 6 aprilie 2007 și pe cale de consecință să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 astfel cum a fost modificată. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în mod nelegal pârâta i-a respins cererea, susținând că evacuarea sa și a familiei sale nu ar fi fost urmare persecuției etnice, deși în perioada martie 1944 - aprilie 1945, a fost evacuat din localitatea Pașcani, județul Iași, pe acest motiv.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 100 din 25 iunie 2007 a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamant, reținând că acesta nu a fost evacuat în perioada martie 1944 - aprilie 1945, datorită persecuției etnice, din localitatea Pașcani, județul Iași în localitatea Vârciorova, județul Mehedinți, în sensul prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, nedovedind existența vreunei persecuții etnice cu nici un mijloc de probă. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a susținut în esență că, Instanța a ignorat probatoriul existent la dosar, îndeosebi declarația martorei C.D., din care rezultă cu claritate faptul că, el și familia sa au fost deportați în martie 1944 datorită persecuțiilor practicate de autoritățile sovietice.

A mai susținut și faptul că unor concetățeni ai săi, aflați în situații similare, le-au fost admise cererile și beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Recursul este nefondat. Astfel, conform dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice aflându-se într-una din situațiile strict prevăzute de lege. Potrivit art. 6 din O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 319/2002, dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate la cerere de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

Potrivit punctului de vedere al C.N.P.D.A.S., exprimat prin adresa din 26 august 2004 și reținut de către Instanța de Fond, situațiile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 189/2000 astfel cum a fost modificată și completată se vor dovedi cu acte oficiale, respectiv dispoziție sau ordin de evacuare, întocmite și eliberate de primării, de fostele unități de jandarmi sau instituțiile care au preluat ordinele acestora, sau cu orice mijloc de probă prevăzut de lege. Cum reclamantul a fost evacuat ca urmare a evenimentelor de război și nu datorită persecuției etnice,din localitatea Pașcani, județul Iași în localitatea Vârciorova, județul Mehedinți, în mod corect Instanța de Fond a reținut că acesta nu poate beneficia de prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000.

Examinând și din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența vreunui motiv de casare recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.M. împotriva sentinței civile nr. 100 din 25 iunie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 ianuarie 2008.