ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.08.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2576/2008

HOTĂRÂRE
25.08.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2576/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 62 din 7 martie 2008

pronunțată în dosarul nr. 1362/2/2008, Curtea de Apel București, secția a Il-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondată, sesizarea

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, având ca obiect recunoașterea

sentinței penale din 6 octombrie 2004 (dosar nr. 22/-03-D) a Tribunalului

Județean Barcelona în vederea punerii ei în executare conform art. 145 din

Legea nr. 302/2004 modificată, privind pe persoana condamnată Șt.N.

S-a reținut că a fost sesizată Curtea de Apel

București, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin adresa

nr. 2372/II-5/2007 în vederea recunoașterii sentinței penale nr. 22/03-D din 6

octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Județean Barcelona, pentru punerea

acesteia în executare, în procedura soluționării cererii de transferare într-un

penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei, privind pe Șt.N.

Curtea de Apel București, prin sentința nr. 62

din 7 martie 2008, a respins sesizarea Parchetului cu motivarea că există

neconcordanță între datele primite de la Ministerul Internelor – I.N.E.P. și

hotărârea de condamnare cu privire la numele părinților și a datei nașterii a

persoanei transferabile Șt.N.

Împotriva sentinței penale nr. 62 din 7

martie 2008 a Curții de Apel București, persoana transferabilă Șt.N. a declarat

recurs și a arătat că există o greșeală în sentința penală nr. 22/03-D

pronunțată de Tribunalul Județean Barcelona, în sensul că prenumele părinților

săi este G. și L. (și nu M. și Șt.) și data nașterii este 18 iunie 1970 (și nu

06 iunie 1970).

Înalta Curte, analizând sentința atacată, în

raport de criticile formulate și de dispozițiile art. 386

6

pen., a constatat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 22/03-D din 6

octombrie 2004, Tribunalul Județean Barcelona l-a condamnat pe Șt.N., la 7 ani

închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută și

pedepsită de art. 16, 22 și 138 C. pen. spaniol, reținând că, în seara zilei de

25 mai 2003, împreună cu alți inculpați l-au lovit pe M.A.H., producându-i

leziuni periculoase pentru viață, faptele realizând conținutul infracțiunii

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174art. 175 alin. (l) lit. a) și b) C.

pen.

Curtea de Apel București a respins, ca

nefondată, sesizarea parchetului, având ca obiect recunoașterea sentinței

penale din 6 octombrie 2004, dosar nr. 22/03-D, a Tribunalului Județean

Barcelona, în vederea punerii ei în executare, reținând că există neconcordanță

privind datele referitoare la numele părinților și a datei de naștere a

persoanei transferabile, și nu rezultă o identitate certă a acesteia.

Înalta Curte constată că, în mod greșit,

Curtea de Apel București a judecat cauza fără a solicita informațiile necesare

în vederea stabilirii identității persoanei, față de neconcordanță datelor din

sentința penală nr. 22/03-D pronunțată de Tribunalul Județean Barcelona și

relațiile primite de la Ministerul Internelor – I.N.E.P., cu privire la numele

părinților și la data nașterii ale persoanei transferabile Șt.N.

Existența acestor neconcordanțe nu era un

motiv pentru respingerea cererii, instanța având obligația de a înlătura aceste

neconcordanțe prin solicitarea informațiilor necesare.

Înalta Curte constată că așa cum rezultă din

procesul verbal OTERM E 224/06 din 6 martie 2007, întocmit de Penitenciarul din

Ponet, Spania, și din motivele de recurs aflate la dosarul cauzei, persoana

condamnată Șt.N. și-a manifestat acordul de a fi transferat, în vederea

continuării executării pedepsei, într-un penitenciar din România.

Prin urmare, față de considerentele arătate

mai sus, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta

Curte urmează să admită recursul declarat de persoana transferată Șt.N., să

caseze sentința penală nr. 62 din 7 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, și să

trimită cauza în rejudecare la aceeași instanță, pentru a se solicita

informații suplimentare de la D.G.P. în vederea comunicării datelor de

identificare și de stare civilă ale persoanei transferabile Șt.N., căruia i-a

fost eliberat pașaportul cu nr. X 04205668.

De asemenea, se impune solicitarea de

informații suplimentare de la Autoritățile Judiciare din Spania, prin

Ministerul Justiției, și orice alte informații care sunt necesare pentru justa

soluționare a cauzei, pentru evitarea oricăror dificultăți la punerea în

executare a hotărârii instanței străine pe teritoriul României.

Admite recursul declarat de persoana

transferabilă Șt.N. împotriva sentinței penale nr. 62 din 7 martie 2008,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza

spre rejudecare la aceeași instanță.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în

suma de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 25 august

2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2162/2009
Asupra recursului de fa ță; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentin ța penală nr. 309 din 27 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis sesizarea f
ÎCCJ 2008-06-17
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2183/2008
rârii criticate. Față de persoana condamnată nu s-a dispus și măsura expulzării din Spania, situație în care transferul condamnatului nu poate avea loc decât cu consimțământul valabil al persoanei transferabile. Instanța de fond a respins e
ÎCCJ 2010-04-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1464/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 324 din 12 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca neînteme
ÎCCJ 2013-01-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2013
a sentinței penale nr. 00097/2008 din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14 din Madrid prin care a fost condamnată aceiași persoană la pedepsele de 3 ani închisoare și respectiv 4 ani închisoare. S-a dispus transferarea într-un pen
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83976)
penală, decizia nr. 1276 din 6 aprilie 2009 Prin rezoluția nr. 3120/II-5/2008 din 31 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a solicitat, în baza art. 149 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, recunoașterea sentinței pen
Sursă