ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 292/F din 12 iulie 2012, pronunțată de Curtea de
Apel București - secția ll-a penală,
în dosarul nr. 2688/2/2012, s-a admis
sesizarea
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București
S-a dispus recunoașterea și punerea în
executare a sentinței penale
nr. 15/2008 din
11 aprilie 2008 a Judecătoriei Centrale de Instrucție nr. 2, definitivă la 14
iulie 2008, prin care persoana transferabilă V.D.C., a fost condamnat la
pedeapsa de 3 ani închisoare, și a
sentinței
penale din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14 din
Madrid prin care a fost condamnată aceiași
persoană la pedeapsa de 4 ani
închisoare.
S-a dispus
transferarea într-un penitenciar din România a persoanei
condamnate în
vederea continuării executării pedepselor de 3 ani închisoare și
respectiv 4 ani închisoare.
S-a dedus perioada detenției de la 13 aprilie 2000 la 20 septembrie 2000
și de la
22 mai 2012 la
zi.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 320 lei se va suporta din
fondul
Ministerului
Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rezoluția
din 26 martie 2012 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel București
și înregistrată pe rolul instanței Curții de Apel București - secția
ll-a penală la
data de 02 aprilie 2012 sub nr. 2688/2/2012 a fost sesizată instanța în vederea
recunoașterii sentințelor penale pronunțate de autoritățile judiciare din
Regatul Spaniei,
privind persoana condamnată V.D.C. și
punerii
în executare a acestora.
În motivarea
sesizării s-a arătat că, prin adresa nr. 73534/2010 din data de
06 octombrie 2011 Ministerul Justiției
- Direcția Drept Internațional și Cooperare
Judiciară
a transmis, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004
republicată, cererea formulată de
autoritățile
judiciare din Republica Spania prin care s-a solicitat transferarea
persoanei
condamnate V.D.C. într-un penitenciar din România
pentru a continua executarea pedepsei cu închisoarea aplicată
susnumitului de
către instanțele statului solicitant.
Din verificările efectuate la Ministerul Administrației și Internelor -
Direcția
Generală de Pașapoarte și Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea
Bazelor de Date a rezultat că persoana condamnată este cetățean român,
fiind
îndeplinită
astfel condiția prevăzută de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra
transferării
persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din
Legea nr. 302/2004 republicată.
Din documentele transmise de autoritățile judiciare spaniole, în
aplicarea
Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate,
adoptată la
Strasbourg în 1983, și anume copii certificate pentru conformitate de
pe hotărârile
de condamnare, de pe dovada rămânerii definitive a acestora, de pe
dispozițiile
legale
aplicabile, indicarea duratei condamnării deja executate, declarația
persoanei condamnare, a fost atașat și referatul
privind situația socială și familială
a persoanei condamnate, a rezultat
că:
I. Prin sentința nr. 18/2008 din data de 23 ianuarie 2008 a Judecătoriei
de instrucție
nr. 18 din Valencia, numitul V.D.C. a fost condamnat la pedeapsa
închisorii de 5
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu
și furt cu
intimidare prev. de art. 202.1 și 2 și art. 242.1 C. pen. spaniol,
precum și la pedeapsa de 12 zile de
localizare permanentă și la pedeapsa
accesorie
a decăderii speciale din dreptul la sufragiu pasiv pentru săvârșirea
infracțiunii de vătămare prevăzută de art. 617.1 C.
pen. spaniol. Această
sentință a rămas definitivă la data de 03 martie 2008.
În fapt, s-a reținut că persoana
condamnată, în data de 25 februarie 2007, împreună cu alte persoane
neidentificate, au pătruns, fără drept, în locuința
numitului B.J.G. și l-au deposedat de mai multe bunuri prin
folosirea
de violențe.
Din fișa de
lichidare a condamnării a rezultat că din pedeapsa de 1825 zile
închisoare s-au
dedus 2 zile de arest preventiv cu începere de la 24 mai 2007 până la 25 mai 2007,
rămânând de executat 1823 zile, iar încheierea executării pedepsei
va fi data de 21 mai 2012.
II. Prin sentința penală nr. 15/2008 din data de 11 aprilie 2008 a
Judecătoriei Centrale de Instrucție nr. 2, numitul V.D.C. a fost condamnat la
pedeapsa
închisorii de 2 ani și la pedeapsa accesorie a decăderii din dreptul la
sufragiul pasiv
pe durata condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de
monedă falsă
prevăzută de art. 386 alin. (2) C. pen. spaniol; la pedeapsa închisorii de 6
luni și amendă de 15 zile cu o cotă zilnică de 2 euro și pedeapsa
accesorie de
decădere specială din dreptul la sufragiu pasiv pe durata condamnării
pentru săvârșirea
infracțiunii de falsificare de documente publice prevăzută de
art. 392
raportat la art. 390 C. pen. spaniol și la pedeapsa închisorii de 6
luni și pedeapsa
accesorie a decăderii din dreptul la sufragiu pasiv pe durata
condamnării pentru săvârșirea
infracțiunii de înșelăciune. Sentința a rămas definitivă la data de 14 iulie 2008.
În fapt, s-a
reținut că la data de 13 aprilie 2000 funcționarii Corpului Național al
Poliției al comisariatului de Coslada l-au depistat pe numitul V.D.C.
în timp ce se
urma într-un autoturism, sustras din Franța, pentru care a prezentat documente
false de închiriere, iar în interiorul autoturismului a fost
găsită o plăcuță
de înmatriculare spaniolă cu date stanțate, trei bancnote false, precum și acte
de identitate false. De asemenea, în locuința susnumitului în urma
efectuării unei
percheziții au fost găsite alte documente de identitate false.
Din fișa de
lichidare a condamnării a rezultat că din pedeapsa de 1097 zile
închisoare s-au
dedus 161 zile de arest preventiv cu începere de la 13 aprilie 2000
până la 20
septembrie 2000, rămânând de executat 936 zile. De asemenea, s-a stabilit ca
dată a începerii
executării pedepsei 22 mai 2012, iar ca dată a încheierii executării
data de 13 decembrie 2014.
III. Prin sentința nr. 00097/2008 din data de 21 februarie 2008 a
Judecătoriei Penale
nr. 14 din Madrid, numitul V.D.C. a fost condamnat la
pedeapsa
închisorii de 4 ani și la pedeapsa accesorie a decăderii speciale din
dreptul la
sufragiu pasiv pe durata condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de
furt cu
violență și uz de armă prevăzute de art. 237, 242.1 și 2 C. pen.
spaniol,
precum și la pedeapsa amenzii de o lună cu cotă zilnică de 6 euro pe zi
pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare prevăzută de art. 617.1 C. pen.
spaniol. Această
sentință a rămas definitivă la data de 26 mai 2008.
În fapt, s-a reținut că persoana condamnată, împreună cu alte persoane,
în
data de 19 mai 2007
l-au deposedat, prin folosirea de violențe, pe numitul
G.M.G., de mai multe bunuri, de un autoturism, precum și
de cârdurile bancare de pe care au efectuat
retrageri în numerar.
Din fișa de
lichidare a condamnării a rezultat că persoana condamnată va
începe executarea pedepsei de 1475
zile la data de 14 decembrie 2014, iar data
încheierii
executării pedepsei a fost stabilită pentru ziua de 27 decembrie 2018.
IV. Prin
sentința nr. 18/2008 din data de 23 ianuarie 2008 a Judecătoriei de
instrucție nr. 18 din Valencia numitul V.D.C. a
fost condamnat la
pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea
infracțiunilor de violare de
domiciliu și
furt cu intimidare prevăzute de art. 202.1 și 2 și art. 242.1 C. pen.
spaniol, precum și la pedeapsa de 12 zile de
localizare permanentă și la pedeapsa accesorie a decăderii speciale din dreptul
la sufragiu pasiv pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare prevăzută de art. 617.1
C. pen.
spaniol. Această sentință a
rămas definitivă la data de 26 mai 2008.
În fapt, s-a
reținut că în data de 25 februarie 2007 persoana condamnată, împreună cu alte
persoane neidentificate, au pătruns, fără drept, în locuința
numitului B.J.G. și l-au deposedat de mai multe
bunuri prin
folosirea de violențe.
Din fișa de lichidare a condamnării a rezultat că din pedeapsa de 1825
de
zile
de închisoare s-au dedus 2 de zile de arest preventiv cu începere de la
24 mai 2007 până
la 25 mai 2007, rămânând de executat 1823 zile și s-a stabilit ca dată a
începerii executării pedepsei 26 mai 2007, iar data încheierii executării este
21 mai 2012.
S-a constatat astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit.
b) din
Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată
la
Strasbourg
și art. 143 lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Din situația
executării pedepsei comunicată de autoritățile spaniole, a
rezultat că durata totală a executării pedepsei
aplicată persoanei condamnate se împlinește la data de 27 decembrie 2018, fiind
îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra
transferării persoanelor condamnate adoptată la
Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.
În cauză, s-a constatat că faptele
reținute în sarcina persoanei
condamnate,
au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv
al infr. prev. de art. 288 alin. (1), art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art.
282 C.
pen., art. 211 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (2
1
) lit.
a) C. pen., art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, art. 192 alin. (2), art. 211
alin. (1), (2
1
) lit. a), c) C. pen., astfel că este
îndeplinită condiția prev. de art. 143 lit. e)
din legea nr. 143/2000 republicată și art. 3
pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor
condamnate
adoptată la Strasbourg.
Persoana
condamnată V.D.C. și-a manifestat
consimțământul
pentru a fi transferat în vederea executării pedepsei, astfel fiind
îndeplinită condiția prev. de art. 143 lit. d)
din Legea nr. 302/2004 republicată.
S-a reținut că, persoana condamnată este încarcerată în Centrul
penitenciar
Monterosso.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, a constatat că pedeapsa
de
5 ani închisoare
aplicată prin sentința nr. 18/2008 a Judecătoriei de Instrucție
nr. 18 din Valencia, a fost executată de persoana
condamnată V.D.C.
, conform fișei de
lichidare a condamnării (fila 71 dosar), iar începând cu
data de 22 mai 2012, persoana condamnată se află
în executarea celorlalte două
pedepse de 3 ani închisoare, respectiv 4
ani închisoare.
În speță fiind
îndeplinite cerințele art. 143 și urm. din Legea nr. 302/2004
modificată cu privire la aceste două
pedepse în executarea cărora se află
persoana
condamnată, s-a admis ca fondată sesizarea și în consecință:
S-a recunoscut
urmând a fi pusă în executare sentința penală nr. 15/2008
din 11 aprilie 2008
a Judecătoriei Centrale de Instrucție nr. 2, definitivă la 14 iulie 2008
și a sentinței
penale nr. 00097/2008 din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14
din Madrid prin
care a fost condamnată aceiași persoană la pedepsele de 3 ani
închisoare și respectiv 4 ani
închisoare.
S-a dispus
transferarea într-un penitenciar din România a persoanei
condamnate în
vederea continuării executării celor două pedepse privative de
libertate.
S-a dedus
perioada detenției de la 13 aprilie 2000 la 20 septembrie 2000 și de la
22 mai 2012 la zi.
Împotriva acestei
sentințe au declarat recurs, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și
condamnatul persoană transferabilă V.D.C.
Ministerul
Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a criticat sentința
recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen.
și a solicitat admiterea recursului,casarea în parte a sentinței
recurate, recunoașterea și a pedepsei
de15 zile închisoare și a pedepsei
accesorii
a interzicerii unor drepturi, respectiv dreptul la sufragiu pasiv.
Condamnatul persoană transferabilă V.D.C.
a solicitat
casarea sentinței recurate și
recunoașterea sentinței penale nr. 18/2008 din data
de 23 ianuarie 2008 a Judecătoriei de instrucție nr.
18 din Valencia, și
deducerea perioadei executate.
Examinând
recursurile declarate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și
din oficiu, în
conformitate cu dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen.,
înalta
Curte de Casație
și Justiție constată că recursul declarat de Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București este fondat, iar
cel declarat de condamnatul
persoană transferabilă V.D.C., este
nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,
înalta Curte,
constată că, într-adevăr instanța Curții de Apel București trebuia să procedeze
și la recunoașterea și punerea în executare și a pedepsei de 15 zile închisoare
aplicată intimatului condamnat persoană transferabilă V.D.C. prin sentință
penală din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14 din Madrid,
definitivă la 26 mai 2008, respectiv, prin acea sentință, numitul
V.D.C. a fost
condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani și la
pedeapsa accesorie a decăderii
speciale din dreptul la sufragiu pasiv pe durata
condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de furt cu
violență și uz de armă
prevăzute de art. 237,
242.1 și 2 C. pen. spaniol, precum și la pedeapsa
amenzii de o lună cu cotă zilnică de 6 euro pe zi
pentru săvârșirea infracțiunii de
vătămare prevăzută de art. 617.1 C. pen.
spaniol.
De asemenea
întemeiată este și critica, cu privire la pedepsele accesorii,
privind decăderea
specială din dreptul la sufragiu pasiv (dreptul de a fi ales) pe
durata
condamnării, pedeapsă ce a fost aplicată condamnatului persoană
transferabilă V.D.C., pe lângă
pedeapsa de 3 ani închisoare
aplicată prin
sentința penală nr. 15/2008 din 11 aprilie 2004 a Judecătoriei Centrale
nr. 2 din Madrid, definitivă la 14 iulie 2008 și
prin sentința penală din
21
februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14 din Madrid, definitivă la 26 mai 2008.
Astfel, înalta Curte reține că în
speță sunt îndeplinite cerințele art. 143 și
urm.
din Legea nr. 302/2004 modificată cu privire la aceste două pedepse în
executarea cărora se află persoana condamnată, și
față de aceste considerente,
recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, urmează a
fi
admis.
În recursul
Condamnatul persoană transferabilă V.D.C.,
înalta Curte constată că, critica
acestuia este nefondată, întrucât, pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin
sentința nr. 18/2008 a Judecătoriei de Instrucție nr. 18 din Valencia, a fost
executată, acest fapt rezultă din conținutul fișei de lichidare a
condamnării (fila
71 dosar), iar începând cu data de 22 mai 2012, persoana condamnată se află în executarea
celorlalte două pedepse de 3 ani închisoare,
respectiv 4 ani și 15 zile închisoare.
Față de aceste considerente, în baza art. 385
15
pct. 2 lit.
d) C. proc. pen.
, se va
admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel București
împotriva sentinței penale nr. 292/F din 12 iulie 2012 a Curții de
Apel București – secția a ll-a penală, privind pe
intimatul condamnat persoană
transferabilă V.D.C.
Se va casa în parte sentința recurată și rejudecând:
Se va dispune
recunoașterea și punerea în executare și a pedepsei de 15
zile închisoare
aplicată intimatului condamnat persoană transferabilă V.D.C.
prin
sentință penală din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14 din Madrid,
definitivă la 26 mai 2008, precum și a pedepsei accesorii privind decăderea
specială din dreptul la sufragiu pasiv (dreptul de a fi ales) pe durata
condamnării, aplicată prin sentința penală
nr.
15/2008 din 11 aprilie 2004 a Judecătoriei Centrale nr. 2 din Madrid,
definitivă la
14 iulie 2008 și prin
sentința penală din 21 februarie 2008 a Judecătoriei
Penale nr. 14 din
Madrid, definitivă la 26 mai 2008.
Se vor menține
restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin
prezentei decizii.
În baza art. 385
15
pct. 1 lit.
b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul
persoană transferabilă V.D.C. împotriva aceleiași sentințe.
Va obliga
recurentul condamnat persoană transferabilă V.D.C. la plata sumei de 520 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 320 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Cheltuielile
judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de
Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București,
rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel
București
împotriva sentinței penale nr. 292/F din 12 iulie 2012 a Curții de Apel
București
- secția ll-a penală, privind pe intimatul condamnat persoană transferabilă V.D.C.
Casează în parte sentința recurată și rejudecând:
Dispune
recunoașterea și punerea în executare și a pedepsei de 15 zile
închisoare
aplicată intimatului condamnat persoană transferabilă V.D.C. prin sentință
penală din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale
nr. 14 din
Madrid, definitivă la 26 mai 2008, precum și a pedepsei accesorii privind
decăderea specială din dreptul la sufragiu pasiv (dreptul de a fi ales) pe
durata
condamnării,
aplicată prin sentința penală nr. 15/2008 din 11 aprilie 2004 a
Judecătoriei Centrale nr. 2 din Madrid,
definitivă la 14 iulie 2008 și prin sentința
penală nr. 00097/2008 din 21 februarie 2008 a Judecătoriei Penale nr. 14
din Madrid,
definitivă la 26 mai 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin
prezentei
decizii.
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul persoană
transferabilă
V.D.C. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă
recurentul condamnat persoană transferabilă V.D.C.
la plata sumei de 520 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de
Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel București,
rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 16 ianuarie 2013