ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7604/2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7604/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința civilă nr. 1174 din 21 mai 2004

pronunțată în dosarul nr. 2498/2004 de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Regia Autonomă a Drumurilor

Județene Cluj.

A fost admisă, în parte, acțiunea

civilă extinsă formulată de reclamanții D.A., C.V. și S.L. în contradictoriu cu

pârâții județul Cluj prin Consiliul Județean Cluj, Regia Autonomă a Drumurilor

Județene Cluj, Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al

Municipiului Cluj Napoca.

S-a constatat preluarea abuzivă a

imobilului teren în suprafață de 1259 mp, situat în Cluj Napoca, înscris în

C.F. 1914 Someșani, cu nr.top 702/1/1 și construcție, casă de locuit pe

fundație din piatră, pereți din zidărie de cărămidă, cu 2 camere, 1 bucătărie

și dependințe.

S-au respins celelalte petite ale

acțiunii.

S-a respins acțiunea față de pârâtă

Prefectura județului Cluj, ca fiind înaintată împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă.

S-a respins cererea pentru obligarea

pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a constatat că imobilul înscris inițial în C.F. 1994 Someșeni cu

nr.top 702/1/1, loc de casă în suprafață de 1259 mp, și construcții, casă din

paiantă cu 2 camere, 1 bucătărie și dependințe, neevidențiate în C.F., a fost

proprietatea reclamantei D.A. și a soțului acesteia C.V., decedat, ai cărui

moștenitori sunt reclamanții C.V. și S.L.

În baza Decretului Consiliului de

Stat al R.S.R. nr. 380 din 26 iunie 1963, a trecut în proprietatea Statului

Român, cu titlu de expropriere, terenul în suprafață de 630 mp, în scopul

mutării unui depozit de combustibil și a unui atelier de reparații utilaj

rutier în orașul Cluj.

Ulterior, în temeiul Decretului de

expropriere nr. 375 din 4 iulie 1973 a trecut în proprietatea Statului Român și

diferența de teren înscrisă în C.F. 1914 Someșeni de 600 mp și construcțiile

aferente în suprafață de 119 mp, conform planurilor ce reprezintă anexele

decretului, iar utilitatea publică a fost declarată în scopul extinderii bazei

de producție a Direcției Județene de Drumuri și Poduri Cluj.

Potrivit art. l pct. 3 lit. a) din

H.G. nr. 498/2004, în cazul special precizat de art. 11 din Legea nr. 10/2001,

preluarea imobilelor, în perioada de referință prevăzută de acest act normativ,

prin expropriere este abuzivă, indiferent dacă sunt sau nu constatate de către

instanță, legea conferindu-i acest caracter.

Pe de altă parte, nevalabilitatea

titlului statului trebuie dovedită în măsura în care se invocă, iar simpla

menționare a art. 6 din Legea nr. 213/1998 nu este suficientă pentru încadrarea

imobilului la art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei sentințe civile au

declarat apel județul Cluj prin Consiliul județean Cluj și reclamanții.

În motivarea apelului, reclamanții

au arătat că bunurile care au fost expropriate nu au fost utilizate, în

totalitate, astfel că ele trebuie retrocedate, iar din expertiza efectuată în

cauză rezultă că terenul în suprafață de 335 mp și locuință există în

materialitatea lor.

Județul Cluj, prin Consiliul

județean, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței civile în

sensul respingerii acțiunii, cu motivarea că imobilul teren și construcții, a

fost expropriat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată,

fiind evaluat, s-au plătit despăgubiri.

Imobilul a fost preluat și folosit

de către D.J.D.P. Cluj, fiind integrat în circuitul activității actualei

R.A.D.J. Cluj.

Exproprierea s-a făcut în scopul

extinderii bazei de producție a D.J.D.P. Cluj, ceea ce nu presupune în mod

obligatoriu și demolarea construcției expropriate, dacă aceasta a putut fi

utilizată pentru extinderea activității D.J.P. Cluj.

Prin decizia civilă nr. 2556/A din

15 decembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 10072/2004

s-a admis apelul declarat de apelanții reclamanți, s-a anulat sentințe civilă

în partea privitoare la soluția dată petitului privind restituirea în natură și

evocând fondul, s-a admis acest petit astfel;

S-a dispus restituirea în natură,

către reclamanți, a imobilului situat în Cluj-Napoca, teren în suprafață de 335

mp, înscris în C.F. 1914 Someșeni, nr.top 702/1/1 și casă de locuit compusă din

2 camere, bucătărie și dependințe, potrivit identificării făcute prin raportul

de expertiză întocmit de ing. B.G. și aflat la f.23-28 dosar nr. 260/2003 al

Judecătoriei Cluj Napoca, care face parte integrantă din această decizie,

planșa nr. 1, f. 28 dosar, condiționat de rambursarea sumei primite cu titlu de

despăgubire, în condițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. S-a

menținut sentința cu privire la celelalte dispoziții și s-a respins ca lipsit

de interes, apelul pârâtului Județul Cluj prin Consiliul județean Cluj.

A fost obligată intimata R.A.D.J.

Cluj să plătească apelanților suma de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de

Apel Cluj a constatat următoarele:

Față de dispozițiile art. 23 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001 și art. 23.1 din H.G. nr. 498/2003, unitatea

deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau după caz, dispoziție

motivată asupra cererii de restituire în natură formulată de persoana

îndreptățită.

Față de această dispoziție expresă a

legii, nu s-a reținut prematuritatea capătului de cerere privind obligarea la

restituirea în natură către reclamanți a unei părți din imobil.

Deoarece prima instanță a soluționat

acest petit pe excepția prematurității, în baza dispozițiilor art. 297 C. proc.

civ., s-a anulat sentința civilă cu privire la acest capăt de cerere și evocând

fondul, s-a constatat următoarele:

Imobilul, în litigiu, teren în

suprafață de 660 mp și construcțiile aferente în suprafață de 119 mp. situat în

Cluj Napoca, proprietatea lui C.V., a fost expropriat în baza Decretului nr.

375/1974.

Potrivit art. 4 din Decretul nr.

467/1979, „imobilele expropriate trec în proprietatea statului pe data preluării

acestora în vederea demolării".

Conform art. 1 din Legea nr.

33/1994, „exproprierea de imobile în tot sau în parte se face numai pentru

cauză de utilitate publică după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin

hotărâre judecătorească, iar la art. 35 din lege se arată că, dacă bunurile

imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului

pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost

începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o

nouă declarație de utilitate publică".

În ce privește terenul în litigiu,

s-a constatat că, în raport de concluziile raportului de expertiză, doar o

parte a fost afectat de ridicarea unor construcții în favoarea beneficiarului

D.D.P. Cluj, restul terenului, în suprafață de 335 mp și construcția aferentă

care nu a fost demolată, se impune a fi restituite, nefiind folosite pentru

scopul prevăzut în decretul de expropriere.

În ce privește apelul declarat de

județul Cluj, prin Consiliul județean Cluj, a fost respins, ca lipsit de

interes, pentru următorul considerent:

Prin sentința apelată s-a constatat

doar preluarea abuzivă a imobilului teren în suprafață de 1259 mp, situat în

Cluj Napoca, înscris în C.F. 1914 Someșani, nr.top 702/1/1 și construcții,

însă, nu s-a stabilit și nevalabilitatea titlului statului.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâții Județul Cluj prin Consiliul județean și R.A. D.J. Cluj,

separat, dar motivele de recurs sunt identice, fiind întemeiate în drept pe dispozițiile

art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Potrivit art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., se arată că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau

cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, deoarece între

considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia există contradicție în sensul

că motivarea hotărârii duce la soluția de admitere a constatării preluării fără

titlu valabil a imobilelor, iar în dispozitiv s-a dispus restituirea parțială

în natură a imobilului, lipsind motivarea acestei soluții.

Instanța nu s-a pronunțat asupra

nevalabilității titlului statului, iar soluția din dispozitivul hotărârii este

nemotivată.

Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. s-a arătat că decizia civilă recurată este dată cu aplicarea greșită a

legii, întrucât în mod greșit s-a constatat că imobilul situat în Cluj-Napoca,

a fost preluat fără titlu valabil considerând preluarea abuzivă în baza unor

decrete de expropriere pentru cauză de utilitate publică, Decretul nr. 38/1963

și Decretului nr. 373/1973, situație ce nu cade sub incidența Legii nr.

10/2001.

Legea nr. 33/1994 se aplică

decretelor de expropriere emise după intrarea ei în vigoare și nu cu privire la

decrete de expropriere anterioare anului 1990.

Chiar și în ipoteza în care se

consideră că acest act normativ este incident, prin acțiune nu s-a solicitat

constatarea caducității decretelor de expropriere.

Actele de expropriere au produs

efectele de utilitate publică pentru care au fost emise și nu se poate susține

că nu s-a realizat scopul exproprierii.

Potrivit dispozițiilor Legii nr.

10/2001, exproprierea imobilelor este considerată ca fiind o preluare abuzivă,

datorită cuantumului despăgubirilor care nu reflectau valoarea reală de

circulație a acestora.

Reclamanții au primit despăgubiri în

cuantum de 37.609,20 lei, fapt ce constituie un argument în plus pentru

preluarea cu titlu valabil a imobilului în litigiu.

În speță, nu sunt prezente nici una

din situațiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001, nefiind întrunite

condițiile pentru calificarea trecerii imobilului în proprietatea statului

prevăzute la lit. r) a art. 2 din acest act normativ.

Chiar dacă terenul nu este ocupat în

întregime de construcții, acesta nu are relevanță sub aspectul împlinirii

utilității publice, deoarece terenul liber dintre construcțiile edificate este

necesar deservirii acestora.

În ce privește construcțiile,

acestea sunt necesare desfășurării activității RADJ, casa expropriată suferind

modificări, în sensul că a fost adaptată specificului activității regiei, ca

sediu pentru arhiva tehnică și administrativă, iar atelierele de vopsitorie și

tâmplărie, magazii, casa pompe au fost edificate ulterior pentru buna

funcționare a activității.

De asemenea, o parte a clădirii ce

adăpostește sediul administrativ al R.A.D.J. este amplasată pe terenul

expropriat.

Având în vedere destinația

construcțiilor și a terenului, este necesară menținerea afectațiunii de

utilitate publică a acestora.

Examinând decizia civilă în raport

de motivele invocate, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9

C. proc. civ., ce vizează nelegalitatea deciziei civile recurate, instanța

constată recursurile nefondate, urmând a dispune respingerea acestora, în

consecință, pentru următoarele considerente:

Decizia civilă pronunțată în apel

cuprinde motivele pe care se sprijină și acestea nu sunt contradictorii,

deoarece s-a apreciat că nerealizându-se utilitatea publică pentru care s-a

dispus exproprierea, pentru întreg imobilul, se poate dispune restituirea

parțială în natură a acestuia, în condițiile Legii nr. 10/2001, situație ce

permite efectuarea controlului judiciar.

Pe de altă parte, prin părțile

prejudiciate prin nerestituirea în natură a întregului imobil expropriat sunt

intimatele reclamante și numai acestea ar putea critica decizia civilă

pronunțată pe calea recursului, critica formulată de recurentele pârâte pe

acest aspect, față de această constatare, apare și ca lipsită de interes.

În ce privește critica întemeiată pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căreia decizia civilă

recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, este nefondată pentru

următoarele considerente;

Preluarea imobilelor de către stat,

de natura celor în litigiu, terenuri și construcții, este calificată prin Legea

nr. 10/2001, ca fiind abuzivă, prin raportarea la dispozițiile art. 2 lit. h)

din Legea nr. 10/2001, iar în ce privește nevalabilitatea titlului statului

asupra imobilelor în litigiu s-a apreciat că trebuie dovedită în măsura în care

se invocă.

Restituirea imobilelor, prin

prezenta acțiune, a fost solicitată de intimații reclamanți în temeiul Legii

nr. 10/2001 și s-a constatat că în măsura în care actele de expropriere nu au

produs, în întregime, efectele de utilitate publică pentru care au fost emise

devin incidente dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, potrivit

cărora, „în cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial și

nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber

se restituie în natură cu construcțiile rămase, condiționată de rambursarea

sumei primite cu titlu de despăgubiri".

În ce privește susținerea

recurenților pârâți în sensul că imobilul a cărui restituire în natură s-a

dispus, construcții și teren, este necesar afectațiunii de utilitate publică a

acestuia, nu poate fi primită și analizată, deoarece nu se încadrează în nici

unul din motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., în

vigoare la data pronunțării deciziei civile ce face obiectul prezentului

recurs, ci vizează aprecierea probatoriului administrat în cauză, respectiv, a

expertizei topo, de către instanța de apel.

Pentru considerentele mai sus

expuse, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (l) C. proc. civ.

dispune respingerea recursurilor declarate de Județul Cluj prin Consiliul

județean Cluj și R. A. a Drumurilor județene Cluj, ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 274 C.

proc. civ., instanța, constatând culpa procesuală a recurenților, va dispune

obligarea acestora la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de județul Cluj prin Consiliul județean Cluj

și R.A. D.J. Cluj împotriva deciziei nr. 2556/A din 15 decembrie 2004 a Curții

de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și

familie.

Obligă

recurenții la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți D.A.,

C.V. și S.L.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie

2006.