Decizia nr. 1889/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

Pretențiile deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția civilă la 11 august 2022, sub nr. x/2022 (ca urmare a declinării competenței materiale de către Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 4166 din 30 iunie 2022), reclamanții A. și B. au solicitat obligarea pârâtei Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul de aprox. 500 mp din suprafața totală de 839 mp, situat în Cluj-Napoca, str. x, înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. top. x. La 29 iunie 2022, Județul Cluj a depus cerere de intervenție principală, prin care a solicitat constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu, constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, radierea înscrierii, de sub B15 din C.F. nr. x Cluj-Napoca, a dreptului de proprietate al reclamanților asupra cotei de 504/839 mp, înscrierea dreptului de proprietate al Județului Cluj asupra cotei de 504/839 din terenul înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca (nr. vechi 1914 Someșeni), nr. top. x. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția civilă la 10 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., prin lichidator judiciar C.., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A. și B., să se stabilească că sentința civilă nr. 3744/2020, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, în temeiul căreia pârâții și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară nr. x Cluj-Napoca, cu nr. topo. 702/1/1/1, este ineficace sub aspectul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 504 mp, prin raportare la sentința civilă nr. 680/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2007, sentința civilă nr. 769/2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2011, dispoziția de restituire nr. 454/24.08.2007, emisă de Președintele Consiliului Județean Cluj, astfel cum a fost modificată prin sentința civilă nr. 680/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, precum și să se dispună rectificarea intabulării din CF nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul nr. top. x, teren în suprafață de 839 mp, în sensul anulării încheierii de intabulare nr. x din 27.01.2021, în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 504 mp în favoarea pârâtului A., precum și a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021, radierii dreptului de proprietate al pârâților cu privire la suprafața de 504 mp, precum și în ceea ce privește construcțiile amplasate pe acest teren. Prin încheierea civilă nr. 11 din 26 ianuarie 2023, Tribunalul Cluj, secția civilă a admis excepția conexității, invocată prin întâmpinare, și a conexat dosarul nr. x/2022 la dosarul nr. x/2022.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 187 din 5 aprilie 2023, Tribunalul Cluj, secția civilă a respins excepția inadmisibilității primului petit al cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. și excepția lipsei de interes, invocate de pârâții A. și B. în dosarul conex nr. x/2022, a calificat excepția puterii de lucru judecat și excepția inadmisibilității, invocate de pârâta Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., ca fiind apărări de fond, a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2022, a admis cererea de chemare în judecată conexă, înregistrată sub nr. x/2022, a admis în parte cererea de intervenție principală formulată de Județul Cluj, a constatat inopozabilitatea, față de reclamanta Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., a sentinței civile nr. 3744/2020, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, în temeiul căreia pârâții A. și B. și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară nr. x Cluj-Napoca, nr. top. x, a dispus rectificarea intabulării din C.F. nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul nr. top. x, teren în suprafață de 839 m.p., în sensul anulării încheierii de intabulare nr. x din 27.01.2021, în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 504 m.p. în favoarea pârâtului A., anulării încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021 și radierii dreptului de proprietate al pârâților A. și B. cu privire la suprafața de 504 m.p., precum și în ceea ce privește construcțiile amplasate pe acest teren, a respins în rest solicitările formulate de către intervenientul în nume propriu Județul Cluj.

Hotărârea pronunțată în apel Împotriva acestei sentințe civile, la 29 mai 2023, au declarat apel reclamanții A. și B., prin care au solicitat schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii cererii lor de chemare în judecată, respingerii cererii de intervenție principală și respingerii cererii de chemare în judecată conexe, cu cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 345/A din 6 decembrie 2023, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul.

Recusurile formulate în cauză 4.1. Împotriva acestei decizii civile, la 11 ianuarie 2024, reclamanții A. și B. au declarat recurs principal, prin care au solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recurenții-reclamanți au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ., în susținerea cărora au învederat, în sinteză, următoarele argumente: Instanța de apel a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care a respins cererea apelanților de amânare, care a fost depusă pentru termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, și care a fost motivată, pe de o parte, de nesoluționarea, până la acel moment, a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, iar, pe de altă parte, de lipsa apărării. Decizia civilă recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, în condițiile în care instanța de apel reține că a avut loc o expropriere a terenului în litigiu, deși nici în cererea de intervenție principală, nici în cererea de chemare în judecată conexată, Județul Cluj și Drumuri și Poduri Cluj S.A. nu s-au prevalat de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere. Decizia civilă recurată cuprinde considerente contradictorii, întrucât, deși solicitările intervenientului Județul Cluj privind constatarea dreptului său de proprietate și constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri și Poduri Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, au fost respinse ca nefondate, soluție ce a dobândit autoritate de lucru judecat prin neapelare, totuși instanța de apel a menținut soluția primei instanțe de rectificare a cărții funciare și a reținut că terenul se află în proprietatea pârâtei Drumuri și Poduri Cluj S.A. Astfel, s-a ajuns, în mod ilogic, la o rectificare a cărții funciare în favoarea unei defunct, care nu aduce vreun beneficiu nici intervenientului Județului Ilfov, nici pârâtei Drumul și Poduri Cluj S.A. Instanța de apel a reținut exproprierea terenului în baza Decretului nr. 375/1973, cu toate că, prin sentința civilă nr. 1174/2004, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2004, s-a constatat că aceasta a fost abuzivă, context în care rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 554 din C. civ. privind proprietatea publică. Instanța de apel a încălcat normele de drept material cuprinse în art. 555, art. 900, art. 907, art. 908 și art. 953 din C. civ., atunci când a reținut că exproprierea produce efecte și fără înscriere în cartea funciară, ignorând că intabularea este necesară atunci când se dispune de bunul expropriat. Or, pretinsa transmitere a dreptului de proprietate asupra terenului, prin majorarea capitalului social al Drumuri și Poduri Cluj S.A., reprezintă o veritabilă transmitere a dreptului de proprietate, pentru care era necesară intabularea prealabilă a pretinsului drept de proprietate dobândit prin expropriere. 4.2. Odată cu întâmpinarea depusă la 19 martie 2024, intervenientul Județul Cluj a declarat recurs incident împotriva considerentelor, solicitând casarea, în parte, a deciziei recurate și înlocuirea considerentelor care vizează dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului de către pârâta Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., susținând că acestea au fost date cu aplicarea greșită a normelor de drept material, sens în care a învederat următoarele: Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. are calitatea de administrator al imobilului în litigiu, care se află în proprietatea Județului Cluj. Cu privire la modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate, terenul în litigiu a fost expropriat de la antecesorii reclamanților, prin Decretul de expropriere nr. 380/1963 (teren în suprafață de 630 mp) și prin Decretul de expropriere nr. 375/1973 (teren în suprafață de 660 mp cu construcțiile aferente), restul imobilului pentru care s-a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 fiind retrocedat în natură, în baza unor hotărâri judecătorești. Referitor la suprafața de 504 mp din imobilul cu nr. top. x, care nu a fost restituită în natură prin hotărâre judecătorească, Președintelui Consiliului Județean Cluj a emis dispozițiile nr. 128/2016 și nr. 163/2016, prin care a propus acordarea de măsuri compensatorii solicitanților, inclusiv recurenților-reclamanți. Județul Cluj, prin președintele Consiliului Județean, a soluționat notificarea, în calitate de unitate deținătoare a imobilului, ceea ce denotă că s-a comportat ca proprietar și ulterior adoptării Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr. 137/2014, prin care s-a aprobat majorarea capitalului social al societății Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., prin aportul în natură, din partea acționarului unic, Județul Cluj. Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 137/28.05.2014 a fost abrogată prin art. 4 din Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 41/39.03.2019, lipsind de la acel moment societatea de prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului. Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. nu a contestat Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 41/39.03.2019, chiar dacă atât în prezentul litigiu, cât și în dosarul nr. x/2021 a susținut că aceasta nu poate abroga prevederile privind transmiterea dreptului de proprietate. Prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 41/39.03.2019, autoritatea publică a reanalizat existența utilității publice care a stat la baza adoptării HCJ nr. 137/2014 și, constatând că această cauză nu mai există, a considerat că este oportună abrogarea hotărârii privind majorarea capitalului social. Înregistrarea Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr. 137/2014 la O.R.C. Cluj a fost respinsă pe considerentul că imobilele nu pot fi înregistrate ca aport în natură, fără a se face dovada dreptului de proprietate asupra lor, prin extrase de carte funciară. Prin raportare la dispozițiile art. 169 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014, decizia Consiliului Județean Cluj, de majorare a capitalului social al societății intimate, cu bunuri imobile (inclusiv imobilul în litigiu) nu a putut fi pusă în practică, întrucât acestea nu erau intabulate în favoarea Județului Cluj. Potrivit dispozițiilor art. 113 lit. f) și art. 219 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării. Având în vedere că hotărârea Consiliului Județean Cluj de majorare a capitalului social al societății nu a fost dusă la îndeplinire nici până în prezent, aceasta a devenit caducă. În consecință, este nelegală soluția instanței de apel, prin care se constată că imobilul a intrat în proprietatea Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., cu atât mai mult în contextul în care Județul Cluj s-a comportat ca un proprietar, iar Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. nu a întreprins demersurile necesare pentru înscrierea dreptului său de proprietate în evidențele de carte funciară, comportându-se ca un administrator al bunului, unicul motiv pentru care dorește recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului fiind valorificarea acestuia în cadrul procedurii falimentului.

Apărările formulate în cauză La 19 martie 2024, intervenientul Județul Cluj a formulat întâmpinare la recursul principal, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat. La 28 martie 2024, intimata Drumuri și Poduri Cluj S.A. a formulat întâmpinare la recursul principal, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat. La 18 aprilie 2024, intimata Drumuri și Poduri Cluj S.A. a formulat întâmpinare la recursul incident, solicitând respingerea acestuia, în principal, ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca lipsit de interes. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Deliberând asupra recursului principal, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept: Cu titlu preliminar, se constată că, în cuprinsul memoriului de recurs, reclamanții au invocat, în mod expres, motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ. Însă, având în vedere că, prin intermediul primei critici de recurs, reclamanții au susținut încălcarea, de către instanța de apel, a dreptului la apărare și la un proces echitabil, în contextul respingerii cererii de amânare pe care au formulat-o pentru termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, se reține că această critică se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., care vizează încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În consecință, Înalta Curte va analiza recursul principal din perspectiva criticilor invocate de reclamanți, care se încadrează în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ. Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenții-reclamanți au susținut că instanța de apel le-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, atunci când a respins cererea de amânare depusă pentru termenul din 23 noiembrie 2023. Înalta Curte constată că acest prim motiv de recurs este nefondat. Astfel, prin cererea depusă la 21 noiembrie 2023, reclamanții au solicitat amânarea judecății la termenul stabilit pentru 23 noiembrie 2023, învederând că cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins ajutorul public judiciar nu a fost încă soluționată, precum și faptul că doamna avocat D. este plecată în județul Brașov. În ce privește primul motiv pentru care s-a solicitat amânarea judecății, instanța de apel a reținut, în mod corect, că, prin încheierea din 22 noiembrie 2023, s-a soluționat cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii din 6 noiembrie 2023, în sensul că a fost admisă, în parte, această cerere și s-a dispus eșalonării plății taxei judiciare de timbru, context în care instanța de apel a respins cererea de amânare, ca rămasă fără obiect. Referitor la al doilea motiv pentru care s-a solicitat amânarea judecății, se constată că imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales la termenul de judecată din 23 noiembrie 2023 a fost doar afirmată, nu și dovedită, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 222 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "amânarea judecății pentru lipsa de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei". Mai mult, o eventuală vătămare a dreptului la apărare a fost înlăturată în condițiile art. 222 alin. (2) din C. proc. civ., din moment ce instanța de apel a amânat pronunțarea la 6 decembrie 2023, iar reclamanții, prin apărător ales, au depus concluzii scrise la 29 noiembrie 2023, acestea fiind înregistrate la 4 decembrie 2023 și atașate la dosarul de apel. Invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenții-reclamanți au susținut, sub un prim aspect, că decizia civilă recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, în condițiile în care instanța de apel a reținut că a avut loc exproprierea terenului în litigiu, deși nici în cererea de intervenție principală, nici în cererea de chemare în judecată conexată, Județul Cluj și Drumuri și Poduri Cluj S.A. nu s-au prevalat de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere. Înalta Curte constată că această critică este nefondată, întrucât decizia civilă recurată nu cuprinde considerente străine de natura pricinii. În acest sens, se constată că exproprierea terenului în suprafață de 540 mp a fost invocată de către intimata-pârâtă Drumuri și Poduri Cluj S.A., prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului conex nr. x/2022, dar și prin întâmpinarea pe care a depus-o în dosarul nr. x/2022, precum și de către recurentul-intervenient Județul Cluj, prin cererea de intervenție principală pe care a depus-o în dosarul nr. x/2022, astfel că este nefondată susținerea recurenților-reclamanți că nici intervenientul Județul Cluj, nici pârâta Drumuri și Poduri Cluj S.A. nu s-ar fi prevalat în cauză de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere. Chiar și în situația în care exproprierea nu ar fi fost invocată de către cele două părți litigante, este de sublinat că instanța de apel avea obligația, conform dispozițiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., să soluționeze cauza în urma stabilirii faptelor și aplicării corecte a legii, având prerogativa legală de a pune în dezbatere orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cererea de chemare în judecată sau în întâmpinare. Or, pentru o corectă și completă stabilire a situației de fapt și de drept, era necesar a se constata că terenul a fost expropriat de la antecesorii recurenților-reclamanți, în temeiul Decretului nr. 380/1963 și al Decretului nr. 375/1973, astfel cum, în mod corect, a procedat instanța de apel. Sub un al doilea aspect, recurenții-reclamanți au susținut că decizia civilă recurată cuprinde considerente contradictorii, întrucât, deși solicitările intervenientului Județul Cluj, privind constatarea dreptului său de proprietate și constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri și Poduri Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, au fost respinse ca nefondate, soluție ce nu a fost apelată, totuși instanța de apel a menținut soluția primei instanțe privind rectificarea cărții funciare și a reținut că terenul se află în proprietatea pârâtei Drumuri și Poduri Cluj S.A. În opinia recurenților-reclamanți, s-a ajuns, în mod ilogic, la rectificarea cărții funciare în favoarea unei defunct, ceea ce nu aduce vreun folos practic nici recurentului-intervenient, nici intimatei-pârâte. Înalta Curte constată că și această critică este nefondată, întrucât decizia civilă recurată nu cuprinde considerente contradictorii. Astfel, la pagina 10 a deciziei civile recurate, instanța de apel a reținut că, prin hotărârile judecătorești definitive și irevocabile depuse la dosarul de fond, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că terenul în suprafață totală de 1.259 mp, care a aparținut lui B. și A., înscris în CF nr. x Someșeni, nr. top x, a fost preluat, în mod abuziv, de Statul Român, prin expropriere, că reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură a terenului în suprafață de 755 mp, precum și că, pentru restul suprafeței de 504 mp și pentru construcții, reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri, întrucât aceste imobile nu pot fi restituite în natură. În acest context, instanța de apel a constatat că reclamanții nu mai pot invoca, în favoarea lor, un drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 504 mp, fiind îndrituiți doar la măsuri reparatorii în echivalent (despăgubiri). Totodată, instanța de apel a constatat că exproprierea a produs efecte de la momentul preluării terenului (anul 1963, respectiv anul 1973), astfel că, la acel moment, terenul a ieșit din patrimoniul foștilor proprietari înscriși în cartea funciară, neputând fi transmis ulterior, în urma dezbaterii succesiunilor rămase după defuncții B. și A., prin sentința civilă nr. 3744/2020 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. x/2019, întrucât, prin moștenire, pot fi transmise doar drepturile existente în patrimoniul defunctului la momentul deschiderii succesiunii sale. Pe de altă parte, instanța de apel a constatat dreptul de proprietate al intimate-pârâte Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. asupra terenului în litigiu, având în vedere că acesta a fost inclus în domeniul public al Județului Cluj, în baza H.C.J. nr. 45/2006, iar, ulterior, prin H.C.J. nr. 137/2014 privind aprobarea majorării capitalului social al societății Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., prin aportul în natură din partea acționarului unic Județul Cluj, acesta a intrat în proprietatea Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. Având în vedere că înscrierea făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală a imobilului în litigiu, demonstrându-se o situație contrară celei reținute prin sentința civilă nr. 3744/2020, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, instanța de apel, în raport cu prevederile art. 907 alin. (1) și ale art. 908 alin. (1) pct. 4 din C. civ., a menținut soluția primei instanțe privind rectificarea cărții funciare nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul cu nr. top. x, în sensul anulării încheierii nr. 18049/27.01.2021 (în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 504 mp în favoarea lui A.) și a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021, precum și radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea lui A. și B., cu privire la terenul în suprafață de 504 mp și construcțiile amplasate pe acest teren. Lecturând considerentele prezentate la paginile 9-12 ale deciziei civile recurate, Înalta Curte constată că acestea nu au caracter contradictoriu, ci sunt prezentate într-o manieră clară și logică, susținând pe deplin soluția de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de către reclamanți. Referitor la folosul practic al soluției privind rectificarea cărții funciare, instanța de apel a arătat, în mod corect, la pagina 12 din decizia recurată, că intimata-pârâtă Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. își justifică interesul de a acționa, conform art. 33 din C. proc. civ., întrucât radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al recurenților-reclamanți îi va permite înscrierea propriului drept. În acest sens, instanța de apel a reținut că, în raport cu soluțiile și considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în cauza de față, intimata-pârâtă Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. se poate înscrie în cartea funciară, în baza H.C.J. nr. 45/2006 și H.C.J. nr. 137/2014. Invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurenții-reclamanți au învederat că instanța de apel a reținut exproprierea terenului în baza Decretului nr. 375/1973, cu toate că, prin sentința civilă nr. 1174/2004, s-a constatat că aceasta a fost abuzivă. Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestui motiv de casare, întrucât instanța de apel nu a nesocotit puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1174 din 21 mai 2004, pronunțate de Tribunalul Cluj, secția civilă în dosarul nr. x/2004, ci, dimpotrivă, a valorificat-o în prezenta cauză. Astfel, la pagina 9 a deciziei civile recurate, instanța de apel a reținut că, prin sentința civilă nr. 1174 din 21 mai 2004 a Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia civilă nr. 2556 din 15 decembrie 2004 a Curții de Apel Cluj și irevocabilă prin decizia civilă nr. 7604/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de B., A. și E., în contradictoriu cu Județul Cluj, Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, s-a constatat preluarea abuzivă a terenului în suprafață de 1.259 mp, situat în Cluj-Napoca, str. x, înscris în CF nr. x Someșeni, nr. top. x, precum și a construcțiilor aflate pe acesta (casă de locuit și dependințe) și s-a dispus restituirea în natură, către reclamanți, a terenului în suprafață de 335 mp. În legătură cu acest motiv de casare, recurenții-reclamanți au învederat că, atât timp cât au un drept de proprietate dobândit prin moștenire, înscris în cartea funciară, acesta nu poate fi răsturnat printr-un titlu anterior, despre care s-a reținut, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, că este abuziv. O atare susținere nu poate fi primită, întrucât constatarea, prin sentința civilă nr. 1174 din 21 mai 2004 a Tribunalului Cluj, a caracterului abuziv al preluării prin expropriere nu conduce la redobândirea dreptului de proprietate de către recurenții-reclamanți, ci la nașterea dreptului la măsuri reparatorii, în natură sau în echivalent, în condițiile speciale ale Legii nr. 10/2001. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, pentru diferența de teren în suprafață de 924 mp și pentru construcții, B., A. și E. au formulat notificare, în baza Legii nr. 10/2001, care a fost soluționată prin dispoziția nr. x/2007 a Președintelui Consilului Județean Cluj, prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului, motivat de faptul că o parte din construcții și anexele gospodărești sunt demolate, iar terenul este ocupat de construcții, și s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005. Prin sentința civilă nr. 680 din 16 decembrie 2008, pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. x, definitivă prin decizia civilă nr. 106A/2009 a Curții de Apel Cluj și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1432/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis acțiunea formulată de către B., A. și E., în contradictoriu cu Președintele Consiliul Județean și Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj, s-a anulat, în parte, dispoziția nr. x/2007 și s-a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului în suprafață de 420 mp, fiind menținută, în rest, dispoziția nr. x/2007, în sensul că, pentru terenul în suprafață de 504 mp și construcții, imposibil de restituit în natură, reclamanții sunt îndreptățiți a primi despăgubiri, în condițiile legii speciale. De asemenea, prin sentința civilă nr. 769/2011 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2011, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către B., A. și E., reținându-se, în esență, că aceștia au epuizat procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 și că, pentru terenul în suprafață de 504 mp și pentru construcții, sunt îndreptățiți a primi despăgubiri, în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005. Valorificând întocmai efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a acestor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, instanța de apel a reținut, în mod corect, că imobilul care a aparținut numiților B. și A., înscris în CF nr. x Someșeni, nr. top x, a fost preluat, în mod abuziv, de către Statul român, prin expropriere, că reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură a terenului în suprafață de 755 mp (335 mp+420 mp) și că, pentru restul suprafeței de teren de 504 mp și pentru construcții, reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri. Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenții-reclamanți au susținut că instanța de apel a încălcat normele de drept material, atunci când a reținut că exproprierea produce efecte și fără înscriere în cartea funciară, ignorând că intabularea este necesară atunci când se dispune de bunul expropriat. Înalta Curte constată că și acest motiv de casare este nefondat, întrucât instanța de apel a aplicat, în mod corect, normele de drept material incidente. Sub un prim aspect, se reține că, plecând de la dispozițiile art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938, potrivit cărora "drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită, și expropriere", instanța de apel a reținut, în mod corect, că dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere este opozabilă foștilor proprietari, moștenitorilor acestora, precum și terților, fără înscriere în cartea funciară. În al doilea rând, referitor la rectificarea înscrierii din cartea funciară, prin radierea dreptului de proprietate al recurenților-reclamanți asupra terenului în suprafață de 540 mp, instanța de apel a aplicat, în mod corect, prevederile art. 907 alin. (1) și ale art. 908 alin. (1) pct. 4 din C. civ., având în vedere că înscrierea din cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală a terenului, demonstrându-se o situație contrară celei reținute prin sentința civilă nr. 3744/2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în sensul că recurenții-reclamanți nu dețin un titlu de proprietate asupra terenului în litigiu. Față de aceste considerente, constatând că nu sunt fondate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ., astfel cum au fost invocate și argumentate de reclamanți, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul principal. Analizând recursul incident, Înalta Curte de Casație și Justiție îl va respinge ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept: Intervenientul Județul Cluj a declarat recurs incident la considerente, solicitând casarea, în parte, a deciziei recurate și înlocuirea considerentelor care vizează dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului de către intimata-pârâtă Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A., susținând că acestea au fost date cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Conform art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., "motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor". Aceste dispoziții legale sunt pe deplin aplicabile în ceea ce privește recursul incident declarat de către intervenientul Județul Cluj, întrucât acesta nu a formulat apel împotriva considerentelor expuse la paginile 30-32 ale sentinței civile nr. 187 din 5 aprilie 2023, prin intermediul cărora prima instanță a reținut calitatea de proprietar al intimatei-pârâte Drumuri și Poduri Județene Cluj S.A. asupra terenului în suprafață de 540 mp. Astfel cum, în mod corect, a învederat intimata-pârâtă prin întâmpinare, în situația în care era nemulțumit de considerentele sentinței, intervenientul Județul Cluj trebuia să formuleze apel la considerente, în conformitate cu prevederile art. 461 alin. (2) din C. proc. civ.. Neprocedând astfel, intervenientul nu poate formula recurs incident la considerentele deciziei instanței de apel, acesta fiind exercitat omisso medio, ceea ce conduce la respingerea sa ca inadmisibil. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul incident.