ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1209/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1209/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 7606 din
15 noiembrie 2006, Tribunalul Constanța, secția comercială, a admis cererea
principală formulată de reclamanta SC M.C.P. SA Medgidia în contradictoriu cu
pârâta SC F.M.E. SRL și a dispus evacuarea acesteia din spațiul comercial,
restaurant Nord, în suprafață de 380 m.p. situat în Medgidia, zona Nord.
De asemenea, a respins, ca
nefondată, cererea reconvențională formulată de către SC F.M.E. SRL Medgidia cu
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 9,4 lei.
Împotriva acestei soluții a
promovat apel pârâta – reclamantă reconvențională SC F.M.E. SRL.
Prin încheierea ședinței
publice de la 29 martie 2007, Curtea de Apel Constanța, secția comercială,
maritimă și fluvială contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea
apelului în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa
părților.
Cu petiția înregistrată la
data de 15 octombrie 2007, SC F.M.E. SRL a declarat recurs împotriva încheierii
de suspendare criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, se susține că lipsa
părților la un termen poate fi sancționată cu suspendarea numai în condițiile
în care lipsa este nejustificată, culpabilă.
La dosarul cauzei, instanța
de apel avea o cerere de amânare temeinic justificată cu un act medical, din
care rezultă că administratorul societății se afla în imposibilitate de
prezentare în instanță.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 242 alin. (2)
„Instanța va suspenda judecata dacă niciuna din părți nu se înfățișează la
strigarea pricinii”.
Față de textul invocat,
rezultă că este un caz de suspendare voluntară, voința părților de a suspenda
judecata fiind tacită și se deduce din împrejurarea neprezentării lor.
Norma juridică din art. 242 pct.
2 C. proc. civ., este imperativă, astfel încât, dacă sunt îndeplinite cerințele
acestui text de lege, instanța este obligată să suspende judecata fără a mai
efectua vreun alt act de procedură.
În speță, însă, s-a făcut o
aplicare greșită a dispozițiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., din moment ce
apelanta – recurentă nu a lipsit nejustificat, la dosarul cauzei existând
dovezi privind imposibilitatea de prezentare a reprezentanților societății
respective, acte medicale.
Mai mult și societatea
intimată a solicitat termen motivat de imposibilitatea reprezentantului legal
de a se prezenta în instanță depunând înscrisuri în acest sens.
În aceste condiții, cum
hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii în condițiile art.
312 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis încheierea criticată urmând a fi
casată și cauza trimisă pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâta SC F.M.E. SRL Medgidia împotriva încheierii din 29 martie 2007
pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și trimite cauza pentru
continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 martie 2008.