ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1347/2008

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 13 din 14 ianuarie 2008, Curtea de Apel

Craiova, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de

petiționarul S.C. împotriva ordonanței din data de 8 octombrie 2007 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

S-au reținut, în esență, următoarele: Prin plângerea formulată de

petiționar, s-a solicitat efectuarea de cercetări împotriva judecătorului B.V. și

a grefierei U.M., din cadrul Judecătoriei Novaci, pentru pretinsa săvârșire a

infracțiunilor prevăzute de art. 289 și, respectiv, art. 288 C. pen.,

susținându-se că aceștia, în calitate de președinte al completului de judecată

și grefier al ședinței de judecată, au atestat, în mod nereal, în sentința

civilă că pârâta A.

R. a fost prezentă și a

recunoscut că a vândut un teren pe bază

de chitanță, fiind de acord să

se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare. Prin

aceeași plângere, petiționarul a formulat plângere și împotriva secretarului

Primăriei comunei Bengești, B.G.V., care a întocmit documente false prin care

numitei A.R. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru un teren

forestier la care nu avea dreptul, pe care ulterior l-a vândut în baza unor

chitanțe de mână lui B.C. și Z.I.

Prin ordonanța din 8 octombrie 2007, dată în dosarul nr. 576/P/2007 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de intimații B.V. și U.M. pentru pretinsa săvârșire a

infracțiunilor prevăzute de art. 289 și art. 288 C. pen., disjungându-se și

declinându-se cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci în

vederea efectuării de cercetări față de B.G.V. și B.C.

S-a reținut, în esență, în urma verificărilor efectuate, că judecătorul

B.V. a soluționat cauza civilă, luând în considerare declarația dată nemijlocit

de pârâta A.R., la data de 22 februarie 2005, la Judecătoria Novaci, în dosarul

nr. 406/2005, fapt confirmat și de grefiera U.M. Din coroborarea tuturor

verificărilor efectuate în cursul actelor premergătoare, s-a reținut că

intimatul B.V. nu a comis infracțiunea de fals

intelectual, iar grefiera U.M., pe cea de fals în înscrisuri

oficiale.

Prin rezoluția din 29 octombrie 2007, dată în dosarul nr. 2261/ll/2/2007

a procurorului general, a fost menținută rezoluția de neîncepere a urmăririi

penale, ca fiind legală și temeinică.

Prin plângerea depusă la instanță, petiționarul a criticat ambele

rezoluții.

Instanța de fond, prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca

nefondată, plângerea petiționarului, reținând, în esență, că rezoluțiile sunt

temeinice și legale, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză

rezultă că intimații nu au săvârșit infracțiunile reclamate. Astfel, s-a

reținut că A.R. a recunoscut într-o declarație dată la procuror, la data de 3 septembrie

2007, că s-a prezentat la Judecătoria Novaci de trei sau patru ori, unde a dat

declarații.

Împotriva sentinței a declarat recurs petiționarul.

Recursul declarat de petiționar este nefondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect,

instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiționar, ca

nefondată.

Într-adevăr, așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în

cauză nu sunt indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor reclamate în

sarcina intimaților.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că intimatul

judecător și intimata grefieră au făcut mențiunile corespunzătoare adevărului,

pe baza celor constatate nemijlocit în cursul ședinței de judecată, astfel că,

în mod corect, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia.

În raport de considerentele expuse, se constată că sentința instanței

de fond este temeinică și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul S.C., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar S.C. împotriva

sentinței penale nr. 13 din 14 ianuarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 aprilie 2008.