ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1012/2008

Asupra recursului penal de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 9/ F

din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, a respins, ca

nefondată, plângerea formulată de petiționarii Z.M. și T.R. împotriva

rezoluției nr. 122/P/2005 din 10 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Constanța.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 15 mai 2003, la B.N.M.L.

din Constanța s-au prezentat părțile S.G., S.M., Z.M. și T.R. care au solicitat

încheierea și autentificarea unui contract de vânzare-cumpărare ce avea ca

obiect imobilul situat în Constanța, al căror proprietari fuseseră soții S.

Conform obligațiilor de

serviciu, notarul public a solicitat Primăriei Constanța certificatele fiscale

și de sarcini, după care a comunicat părților că imobilul ce urma să fie

înstrăinat era liber de sarcini, impozitele achitate la zi, cât și faptul că

există o clauză de habitație viageră a mamei vânzătorului S.G.

În continuare, notarul

public a procedat la încheierea și autentificarea antecontractului de

vânzare-cumpărare ce a fost semnat de părți, fără să fi existat vreun

impediment sau obiecție din partea acestora.

Cumpărătoarea Z.M. a

solicitat notarului intabularea imobilului în cartea funciară, lucru ce s-a

realizat.

În perioada de 6 luni

prevăzută în antecontract, notarul a intabulat și garajul aferent imobilului ce

nu fusese înscris în cartea funciară. Tot în perioada de 6 luni, vânzătorul a

înlăturat clauza de habitație viageră.

Expertul cadastral R.C. a

prezentat notarului schița cadastrală, ocazie cu care s-a constatat că actul de

proprietate a imobilului prezintă o eroare materială, în sensul că erau trecute

2 camere, antreu și dependințe, deși prin măsurătorile efectuate, imobilul

prezenta o schimbare structurală a casei, adică erau trecute 4 camere.

Înainte de împlinirea

termenului de 6 luni, prevăzut în antecontracul de vânzare-cumpărare, părțile

s-au prezentat la notar, pentru a solicita un termen de prelungire a termenului

de definitivare a actului notarial cu 6 luni, ocazie cu care potențialii cumpărători

Z.M. și T.R. au suplimentat avansul oferit cu suma de 300 dolari.

În conținutul actului

adițional, vânzătorii au arătat că sunt de acord ca potențialii cumpărători,

familia Z.M. și T.R. să locuiască în imobil, iar la împlinirea termenului de 6

luni să se prezinte la sediul biroului notarial, pentru perfectarea finalizării

contractului de vânzare-cumpărare, lucru ce nu s-a întâmplat, întrucât părțile

nu s-au mai prezentat la sediul biroului notarial.

Prin rezoluția nr. 122/P/2005

din 10 aprilie 2006, procurorul a reținut că atât judecătorul delegat, cât și

notarul public și-au îndeplinit sarcinile de serviciu, iar vânzătorii au

prezentat toate actele de proprietate și a dispus neînceperea urmăririi penale

față de M.L., A.M., R.C. și, respectiv, S.G. și S.M.

Petenții Z.M. și T.R. au

criticat această soluție, cu precizarea că, după semnarea contractului de

vânzare-cumpărare, vânzând imobilul, au constatat că acesta se afla într-o

stare deplorabilă, iar vânzătorii aveau un titlu în care se consemnase că

imobilul avea 2 camere și nu 4 camere, așa cum pretindeau vânzătorii,

considerând că au fost înșelați.

Pe de altă parte, notarul

public M.L. a criticat soluția dispusă de procuror, susținând că acesta nu s-a

pronunțat cu privire la comiterea faptei prevăzută de art. 289 C. pen., temeiul

neînceperii urmăririi penale fiind art. 10 lit. a) și nu art. 10 lit. d) C.

proc. pen.

Împotriva hotărârii

pronunțată de Curtea de Apel Galați, au formulat recurs petiționarii Z.M. și T.R.

Examinând hotărârea atacată

în raport cu susținerile anterioare ale petiționarilor și actele dosarului și

cercetările prealabile, într-adevăr, așa cum se arată și în sentință, nu reiese

că intimații ar fi săvârșit vreo faptă de natură a atrage răspunderea penală a

acestora, toate faptele și actele lor au fost realizate cu respectarea

atribuțiilor de serviciu ale fiecăruia.

Astfel, soții M. și G.S.,

vânzătorii imobilului au prezentat notarului public actele de proprietate ale

imobilului, au încheiat actele notariale în fața notarului și în prezența

potențialilor cumpărători. De asemenea, au acceptat ca familia Z. să locuiască

până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare să locuiască în imobil și

au manifestat tot timpul bună credință.

În ceea ce privește activitățile

desfășurate de judecătorul delegat cu Cartea funciară, în speță nu se

încadrează în cerințele art. 249 C. pen.

Referitor la activitatea

expertului contabil nu s-a constatat vreo deficiență tehnică.

Sentința recurată este deci,

legală și temeinică, neafectată de nici o nulitate care să ducă la admiterea

recursurilor declarate.

În consecință, urmează a se

respinge recursurile, ca nefondate, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen.

Recurenții urmează a fi

obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, câte 120 lei

fiecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarii Z.M. și T.R. împotriva sentinței penale nr. 9/

F din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurenții petiționari

la câte 120 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 martie 2008.