ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1545/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar constată

următoarele;

Prin încheierea nr. 58/

P din 24 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale

cu minori și de familie, s-a dispus în baza art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004

arestarea persoanei solicitate M.M. împotriva căreia s-a emis la 18 decembrie 2007

mandatul european de arestare de către Judecătoria de Instrucție 2 din

Barcelona, Spania, în dosarul nr. 2-2006/D, până la 22 mai 2008.

Pentru a pronunța această soluție, prima

instanță a reținut că Judecătoria de Instrucție 2 din Barcelona - Spania a emis

mandatul european de arestare în dosarul nr. 2-2006/D la 18 decembrie 2007

privind persoana solicitată M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de

participare la grup criminal organizat și trafic de persoane prevăzute de art. 318

bis, 1, 2, 3 și art. 188 alin. (1) C. pen. spaniol, fapte pedepsite de legea

spaniolă cu închisoarea de până la 15 ani (prevăzute de dispozițiile art. 12

din Legea nr. 678/2001 și art. 323 C. pen. român), că nu există motive de refuz

a

executării, că cea urmărită a fost

informată asupra existenței mandatului,

asupra conținutului acestuia, asupra

posibilității de a consimți la predarea către statul emitent, precum și cu

privire la drepturile sale procesuale.

De asemenea, instanța a reținut că persoana

solicitată nu consimte la predarea către statul emitent, susținând că este

nevinovată și că nu a făcut nici o obiecțiune cu privire la identitatea

acesteia.

Instanța de fond a mai reținut că mandatul

european de arestare a fost emis de autoritatea judiciară competentă de

executare din Spania.

S-a concluzionat că sunt întrunite cerințele art.

89 din Legea nr. 302/2004 pentru luarea măsurii arestării.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal,

a declarat recurs persoana solicitată M.M.

În motivarea recursului s-a arătat că

recurenta persoană solicitată M.M. nu intenționează să nu coopereze cu organele

judiciare din România și din Spania, dar acest aspect trebuie soluționat în

stare de libertate, astfel încât apreciază că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.

136 C. proc. pen., iar pedeapsa prevăzută de Codul penal spaniol pentru

infracțiunea de proxenetism este de la 2 la 4 ani, astfel încât apreciază că nu

sunt întrunite dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Recursul declarat nu este fondat.

În conformitate cu dispozițiile art. 85 alin.

(5) din Legea nr. 302/2004 dacă mandatul european de arestare conține

informațiile necesare și este tradus potrivit art. 79 alin. (4), instanța

solicită procurorului general de pe lângă curtea de apel să ia măsurile

necesare pentru identificarea persoanei solicitate, reținerea și prezentarea în

fața instanței, care în baza art. 89 alin. (3) dispune prin încheiere motivată

arestarea respectivei persoane.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 din

Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă

de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene în

vederea arestării și predării către un alt stat membru a unei persoane pentru

efectuarea urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei pedepse

sau a unei măsuri privative de libertate.

Din examinarea dispozițiilor art. 77, 88

1

,

89, 90 și 94 din Legea nr. 302/2004 privitoare la punerea în executare a

mandatului european de arestare se constată că judecătorul român hotărăște

asupra arestării și predării persoanei solicitate, numai după ce, potrivit

legii, a verificat în prealabil, dacă au fost respectate condițiile necesare

referitoare la emiterea mandatului, el neputându-se pronunța cu privire la

temeinicia urmăririi sau la oportunitatea arestării, decât cu atingerea

principiului referitor la recunoașterea hotărârilor penale, ceea ce nu este

admisibil.

Din examinarea actelor dosarului se constată

că în cauză a fost emis un mandat european de arestare a persoanei solicitate M.M.

de către autoritățile judiciare spaniole pentru săvârșirea unor infracțiuni de

participare la grup criminal organizat și trafic de persoane,

Iar acest mandat constituie o decizie

judiciară emisă de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al

Uniunii Europene - Spania, care are la bază un mandat de arestare emis în

condițiile legii spaniole.

Se mai constată că măsura arestării persoanei

solicitate M.M. a fost luată cu respectarea dispozițiilor evocate ale art. 89

din Legea nr. 302/2004, a drepturilor și garanțiilor procesuale ale respectivei

persoane.

În consecință, criticile formulate de

recurenta persoană solicitată în sensul greșitei luări a măsurii arestării nu

pot fi primite.

Prin urmare, încheierea instanței de fond

este legală și temeinică.

Față de considerentele arătate mai sus,

constatând nefondate motivele de recurs invocate, Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din

același cod, urmează a

respinge, ca nefondat, recursul persoanei solicitate

M.M.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 100 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

persoana solicitată M.M. împotriva încheierii penale nr. 58/ P din 24 aprilie

2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze

penale cu minori și de familie, în dosarul nr. 660/36/2008.

Obligă recurenta

persoană solicitată la plata sumei de 100 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publica 5 mai 2008.