ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 342/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 286 din 8 iunie 2006, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul C.C., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) – art. 76 alin. (2) C. pen. S-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., conform art. 65 C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei. S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile D.I.

suma de 1200 lei cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 7500 lei cu titlul de daune morale și suma de 75 lei prestație periodică lunară de la 20 noiembrie 2004 până la încetarea stării de nevoie. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele: Inculpatul C.C. era în relații de dușmănie cu partea vătămată D.I., determinată de împrejurarea că acesta împreună cu soția, au bătut-o pe mama sa, C.T., fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 C. pen. La data de 20 noiembrie 2004, partea vătămată D.I., împreună cu soția și mai multe persoane au mers la discoteca din satul Bijghir, județul Bacău pentru a sărbători ziua de naștere a numitei M.L., iar la puțin timp a sosit și inculpatul C.C.

Observându-l pe D.I., inculpatul a cerut martorului A.I.C. să îi aducă o rangă, întrucât avea să îl omoare pe partea vătămată A.I. a mers acasă, a adus două bucăți de fier cornier, una din ele fiind dată inculpatului. Înarmat cu această rangă, împreună cu A.I. și M.C., de asemenea, înarmați cu o rangă și o bâtă, a pătruns în discotecă și, prin suspendare, pe la spate, a aplicat lui D.I. o lovitură în cap, în zona parietal stângă. Partea vătămată a căzut, iar inculpatul a intenționat să îi mai aplice o lovitură, fiind însă oprit de martorul C.E. Urmare loviturii aplicate partea vătămată a suferit o fractură parietală stângă cu înfundare, cu lipsă de substanță osoasă și a rămas cu invaliditate permanentă.

Fapta a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părților vătămate și martorilor, certificatul medico-legal nr. 2100/A1/2004 eliberat de S.M.L. Bacău, coroborate cu declarațiile inculpatului. Împotriva sentinței, inculpatul C.C. a declarat apel, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală gravă, întrucât nu a avut intenția de o omorî pe partea vătămată, ci numai de a o lovi și pentru că aceasta s-a ferit, a fost lovită în zona capului. Prin decizia penală nr. 300 din 3 octombrie 2006, Curtea de Apel Bacău a respins apelul inculpatului, opinând că încadrarea juridică dată faptei corespunde probelor administrate.

Împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs, motivat pe dispozițiile art. 385 9 pct. 9, 17 și 20 C. proc. pen. Recursul este nefondat. Primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen., critică decizia instanței de apel sub aspectul lipsei de motivare, ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului. Din examinarea deciziei, rezultă că aceasta cuprinde pe larg motivele ce au determinat respingerea apelului, inclusiv cel ce vizează greșita încadrare juridică. Inculpatul C.C. a solicitat casarea deciziei și sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptei, în infracțiunea de tentativă de omor, modalitatea faptei comisă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Se motivează că inculpatul a dorit numai să lovească victima, aceasta s-a ferit, și, din greșeală lovitura a fost aplicată în cap fiind rezultatul nedorit al lovirii sale, deci fapta s-a comis cu praeterintenție. Susținerea inculpatului este nefondată, din ansamblul probelor administrate rezultând că și-a manifestat intenția de a omorî victima, s-a înarmat cu o rangă și a aplicat victimei, pe la spate, o lovitură direct în cap, lovitură ce i-a produs fractură cu înfundare parietală stângă și lipsă de substanță osoasă. Având în vedere obiectul contondent folosit apt a produce moartea, zona vitală vizată, capul, precum și intensitatea loviturii, în mod corect s-a reținut că fapta comisă constituie infracțiunea de tentativă de omor.

Împrejurarea că în actul medico-legală se apreciază că viața nu i-a fost pusă în primejdie este irelevantă, atâta timp cât din materialitatea faptei rezultă intenția de a ucide, obiectul folosit, zona vitală vizată și intensitatea loviturii, fiind atribuția magistratului de a stabili, în raport numai de aceste elemente, încadrarea juridică corectă. Motivul vizând individualizarea pedepsei prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., este de asemenea nefondat, în cauză, în raport de natura și gravitatea faptei comise, cât și de urmările ei, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare cu executare aplicată inculpatului corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. Întrucât nu se constată motive care examinate din oficiu să determine casarea hotărârilor atacate, recursul inculpatului C.C.

va fi respins, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 300 din 3 octombrie 2006 a Curții de Apel Bacău. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2007.