ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1582/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Pe rolul Curții de Apel Bacău s-a înregistrat, sub nr. 988/32 din 28 august 2007 contestația la executare formulată de A.N.P.H. București, în contradictoriu cu intimatul B.A., împotriva încheierii de ședință din data de 21 noiembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care s-a încuviințat executarea silită a Deciziei nr. 8 din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Bacău. Contestatoarea a solicitat suspendarea executării până la soluționarea contestației, iar, în ceea ce privește contestația, a solicitat anularea formelor de executare, restituirea taxei de timbru și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, A.N. P.H. a susținut următoarele: La cererea creditorului B.A. - care are calitatea de curator pentru B.A. - s-a dispus poprirea asupra contului său, terț poprit fiind activitatea de trezorerie și contabilitate a Municipiului București - serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice. Sentința civilă nr. 8 din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, astfel cum a fost modificată de înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2449 din 27 iunie 2006, a fost executată de A.N. P.H., la sfârșitul lunii octombrie 2006, iar cu ordinul de plata din 3 noiembrie 2006, i s-a achitat domnului B.A. suma de 8.625 RON. Executorul judecătoresc D.D.

a trimis adresă terțului poprit pentru o sumă de încă 8.026,57 RON, fără a verifica în ce măsura creditorul mai era îndreptățit să solicite acest lucru și fără o prealabilă verificare a documentelor dosarului și a situației faptice. S-a mai susținut, de către contestatoare, că nu îi este clar nici calculul I.N.S. și nici de unde a rezultat suma de 9.584 RON, care a fost actualizată, dar mai ales, nu reiese care este raționamentul executorului judecătoresc care a ajuns la concluzia că ar datora suma de 14.393,57 RON, în loc de 8.625 RON, cât a stabilit instanța de judecată. În opinia contestatoarei, nu se poate pune problema actualizării debitului deoarece A.N.P.H.

a intrat în posesia hotărârii Curții de Apel Bacău, investită cu formulă executorie, la sfârșitul lunii octombrie 2006, hotărârea fiind redactată la data de 9 octombrie 2006. P rin sentința civilă nr. 124 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării, instanța admițând în parte contestația la executare. Instanța a anulat în parte formele de executare emise în Dosarul de executare nr. 71/2006 de executorul judecătoresc D.D.

pentru suma de 6.492,72 lei, menținându-le pentru suma de 1.533,85 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare, la care se adaugă suma rezultată din reactualizarea sumei de 8.625 lei, în funcție de rata inflației, calculată de la data de 27 iunie 2006 până la data plătii efective, 3 noiembrie 2006. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență, că din sumele datorate, potrivit sentinței nr. 8/2006, contestatoarea a plătit, la data de 3 noiembrie 2006, anterior formulării cererii de executare silită de către creditor (20 noiembrie 2006), suma de 8.625 RON. Prin urmare, a constatat instanța, ceea ce a rămas de executat erau cheltuielile de judecată în sumă de 957,85 RON, nereactualizate, aceasta întrucât prin Decizia nr. 2449/2006 î nalta Curte de Casație și Justiție a dispus reactualizarea numai în privința daunelor, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

La acest debit (957,85 RON), a apreciat prima instanță, se adaugă suma reprezentând reactualizarea daunelor de 8.625 RON, calculată de la data când a fost acordată până la data plății, adică pentru perioada 27 iunie 2006 - 3 noiembrie 2006. Totodată, reprezintă debit și cheltuielile de executare, respectiv taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu executor, în baza art. 371 alin. (2) - (4) din C. proc. civ. Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri contestatorul B.A. și intimata A.N.P.H. Recurentul B.A. a solicitat modificarea hotărârii atacate și respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. În motivarea căii de atac, recurentul a susținut că soluția pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică, întrucât suma de 8.026,57 lei a fost corect stabilită de către executorul judecătoresc.

Recurenta A.N.P.H. a solicitat modificarea în parte a sentinței, respectiv în ceea ce privește cheltuielile de judecată și cheltuielile de executare. În motivare, recurenta a precizat că a achitat creditorului suma de 8.625 lei, la momentul la care s-a redactat hotărârea judecătorească care constituia titlu de creanță, împrejurare față de care nu mai datorează cheltuieli de judecată și de executare, întrucât acestea au fost făcute în mod nejustificat. În ședința publică din data de 11 aprilie 2008, Înalta Curte, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția de necompetență materială a instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile părților și de dispozițiile legale aplicabile în speț㸠Înalta Curte a admis această excepție și, în consecință, a admis recursurile, în temeiul art. 304 pct. 3 C. proc. civ., a casat hotărârea atacată, pentru următoarele considerente: Prin cererea dedusă judecății, A.N.P.H. a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare efectuate în Dosarul de executare nr. 7/2006 de executorul judecătoresc D.D., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 8 din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, (irevocabilă prin Decizia nr. 2449 din 27 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal).

În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 399 - 401 C. proc. civ. Așadar, procedura de soluționare a unei asemenea cereri este cea prevăzută în art. 399 - 405 C. proc. civ, care reprezintă dreptul comun pentru contestarea oricărui act de executare silită, aplicabil în cauză în raport de prevederile art. 28 din Legea contenciosului administrativ. Conform art. 373 și art. 400 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației la executare propriu-zisă aparține instanței de executare de drept comun, respectiv judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul organul de executare silită. În consecință, hotărârea instanței de contencios administrativ a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe și, potrivit art. 159 alin. (2) C. proc.

civ., competența este în acest caz de ordine publică. Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de A.N.P.H. și B.A., prin curator B.A., împotriva sentinței civile nr. 124 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Bacău. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2008.