ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1582/2008

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Pe rolul Curții

de Apel Bacău s-a înregistrat, sub nr. 988/32 din 28 august 2007 contestația la

executare formulată de

A.N.P.H. București,

în

contradictoriu cu intimatul B.A., împotriva încheierii de ședință din data de

21 noiembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, rămasă definitivă și irevocabilă,

prin care s-a încuviințat executarea silită a Deciziei nr. 8 din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Bacău.

Contestatoarea a solicitat suspendarea executării până la soluționarea

contestației, iar, în ceea ce privește contestația, a solicitat anularea

formelor de executare, restituirea taxei de

timbru

și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, A.N.

P.H. a

susținut următoarele:

La cererea creditorului B.A. - care are calitatea de curator pentru B.A.

- s-a dispus poprirea asupra contului său, terț poprit fiind activitatea de trezorerie

și contabilitate a Municipiului București - serviciul verificarea și decontarea

cheltuielilor instituțiilor publice.

Sentința civilă nr. 8 din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel

Bacău, astfel cum a fost modificată de înalta Curte de Casație și Justiție prin

decizia nr. 2449 din 27 iunie 2006, a fost executată de A.N.

P.H., la sfârșitul lunii octombrie 2006, iar cu

ordinul

de plata din 3 noiembrie 2006, i s-a achitat domnului B.A. suma de 8.625 RON.

Executorul judecătoresc D.D. a trimis adresă terțului poprit pentru o

sumă de încă 8.026,57 RON, fără a verifica în ce măsura creditorul mai era

îndreptățit să solicite acest lucru și fără o prealabilă verificare a

documentelor dosarului și a situației faptice.

S-a mai susținut, de către contestatoare, că nu îi este clar nici

calculul I.N.S. și nici de unde a rezultat suma de 9.584 RON, care a fost

actualizată, dar mai ales, nu reiese care este raționamentul executorului judecătoresc

care a ajuns la concluzia că ar datora suma de 14.393,57 RON, în loc de 8.625 RON,

cât a stabilit instanța de judecată.

În opinia contestatoarei, nu

se poate

pune problema actualizării debitului deoarece

A.N.P.H. a intrat în

posesia hotărârii Curții de Apel Bacău,

investită cu formulă executorie, la sfârșitul lunii octombrie 2006, hotărârea

fiind redactată la data de 9 octombrie 2006.

P

rin

sentința civilă

nr.

124

din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca rămasă fără

obiect cererea de suspendare a executării, instanța admițând în parte

contestația la executare. Instanța a anulat în parte formele de executare emise

în Dosarul de executare nr. 71/2006 de executorul judecătoresc D.D. pentru suma

de 6.492,72 lei, menținându-le pentru suma de 1.533,85 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare, la care se adaugă suma

rezultată din reactualizarea sumei de 8.625 lei, în funcție de rata inflației,

calculată de la data de 27 iunie 2006 până la data plătii efective, 3 noiembrie

2006.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în

esență, că din sumele datorate, potrivit sentinței

nr. 8/2006, contestatoarea a plătit, la data de 3 noiembrie 2006, anterior

formulării

cererii de executare silită de către creditor (20 noiembrie 2006),

suma de 8.625 RON. Prin urmare, a constatat instanța, ceea ce a rămas de

executat erau cheltuielile de judecată în sumă de 957,85 RON, nereactualizate,

aceasta întrucât prin Decizia nr. 2449/2006

î

nalta

Curte de Casație și Justiție a dispus reactualizarea numai în privința

daunelor, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

La acest debit (957,85 RON), a apreciat prima instanță, se adaugă suma

reprezentând reactualizarea daunelor de 8.625

RON,

calculată de la data când a fost acordată până la data plății,

adică

pentru perioada 27 iunie 2006 - 3 noiembrie 2006.

Totodată, reprezintă debit și cheltuielile de executare, respectiv taxă

judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu executor, în baza art. 371 alin.

(2) - (4)

din C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recursuri contestatorul B.A. și intimata A.N.P.H.

Recurentul B.A. a solicitat

modificarea hotărârii atacate și respingerea contestației la executare ca

neîntemeiată.

În motivarea căii de atac,

recurentul a susținut că soluția pronunțată de prima instanță este nelegală și

netemeinică, întrucât suma de 8.026,57 lei a fost corect stabilită de către

executorul judecătoresc.

Recurenta A.N.P.H. a

solicitat modificarea în parte a sentinței, respectiv în ceea ce privește

cheltuielile de judecată și cheltuielile de executare.

În motivare, recurenta a

precizat că a achitat creditorului suma de 8.625 lei, la momentul la care s-a

redactat hotărârea judecătorească care constituia titlu de creanță, împrejurare

față de care nu mai datorează cheltuieli de judecată și de executare, întrucât

acestea au fost făcute în mod nejustificat.

În ședința publică din data

de 11 aprilie 2008, Înalta Curte, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a

invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția de necompetență

materială a instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de susținerile părților și de dispozițiile

legale aplicabile în speț㸠Înalta Curte a admis această excepție și, în

consecință, a admis recursurile, în temeiul art. 304 pct. 3 C. proc. civ., a casat hotărârea atacată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea dedusă

judecății, A.N.P.H. a formulat contestație la executare împotriva formelor de

executare efectuate în Dosarul de executare nr. 7/2006 de executorul

judecătoresc D.D., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 8

din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal, (irevocabilă prin Decizia nr. 2449 din

27 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal).

În drept, contestatoarea

și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 399 - 401 C. proc. civ.

Așadar, procedura de

soluționare a unei asemenea cereri este cea prevăzută în art. 399 - 405 C. proc.

civ, care reprezintă dreptul comun pentru contestarea oricărui act de executare

silită, aplicabil în cauză în raport de prevederile art. 28 din Legea

contenciosului administrativ.

Conform art. 373 și art. 400 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației la executare propriu-zisă aparține

instanței de executare de drept comun, respectiv judecătoria în a cărei rază

teritorială își are sediul organul de executare silită.

În consecință, hotărârea

instanței de contencios administrativ a fost pronunțată cu încălcarea

competenței altei instanțe și, potrivit art. 159 alin. (2) C. proc. civ.,

competența este în acest caz de ordine publică.

Pentru considerentele

anterior expuse, în baza art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite

recursurile, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă

soluționare la Judecătoria Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

A.N.P.H. și B.A., prin

curator B.A.,

împotriva sentinței civile nr. 124 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2008.