ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 478/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 181 din 3 aprilie 2006 dată de Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, s-au respins excepția prematurității și a insuficientei timbrări a acțiunii și s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C.M.G. SPA împotriva pârâtei SC I.C. SA, dispunându-se obligarea acesteia la plata sumei de 63.475 Euro către reclamantă. Cererea reconvențională a pârâtei reclamante a fost respinsă. În considerentele sentinței s-a reținut că prin contractul de vânzare – cumpărare din 18 decembrie 2002 având ca obiect livrarea de utilaje reclamantei s-a obligat să vândă centrul de prelucrare pentru ferestre termopan S.C.M., mașina de rindeluit și profilat pe 4 fețe S.C.M.

și mașina de șlefuit S.C.M.S. 3, descrise în factura proforma din 17 decembrie 2002 ce face parte integrantă din contract. Că, din valoarea totală a contractului de 102457 Euro pârâta a achitat un avans de 39.000 Euro, iar pentru diferență a constituit în favoarea reclamantei o garanție bancară cu scadență la 1 august 2004, urmând a plăti suma în trei rate succesive, în 8 luni de la data livrării mașinilor. S-a constatat că, la 18 noiembrie 2003, utilaje au fost livrate integral, emițându-se factura în valoare de 102457 Euro, iar pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a confirma în scris realizarea condițiilor preliminare necesare montajului utilajelor. Că, la 27 iulie 2004, în termenul de valabilitate al scrisorii de garanție bancară, reclamanta a solicitat băncii plătitoare executarea garanției prin plata sumei de 63.457 Euro, iar banca a refuzat plata, motivând că actele transmise de reclamantă au fost primite la o zi după expirarea scrisorii de garanție.

S-a considerat astfel că, față de faptul că prima rată de 11.000 Euro trebuia plătită la data punerii în funcțiune a utilajelor însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a crea condițiile preliminare pentru punerea în funcțiune, având în vedere și că contractul părților este valabil, pârâta datorează suma restantă din preț, în valoare de 63457 Euro. Cu privire la cererea reconvențională s-a reținut că este neîntemeiată solicitarea pârâtei privitoare la constatarea nulității absolute a contractului dată fiind existența valabilă a consimțământului valabil al reclamantei. De asemenea, în ce privește cererea subsidiară de rezoluțiune a contractului s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1020 C. civ.

Prin decizia nr. 180 din 24 iulie 2006 dată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis apelul pârâtei și s-a schimbat sentința în sensul că s-a respins acțiunea reclamantei și s-a admis în parte cererea reconvențională în sensul că s-a dispus rezoluțiunea contractului și repunerea părților în situația anterioară. Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că din conținutul contractului nu rezultă vreo prevedere care să fi stabilit în sarcina cumpărătoarei obligația de a pregăti condițiile necesare montajului, această obligație incumbând reclamantei și pe care nu a respectat-o. S-a mai constatat că pârâta a efectuat demersuri pentru a pregăti locația stabilită, încheind contractul pentru instalații compatibile cu utilajele, iar susținerea reclamantei că aceste demersuri nu ar fi fost suficiente a fost respinse.

Culpa reclamantei a constatat și în transmiterea cu întârziere a documentației tehnice, la aproximativ un an și jumătate de la livrarea utilajelor. Cu privire la nulitatea contractului s-a constatat că nu au fost invocate motive de nulitate ci doar faptul că acesta este afectat de o condiție pur potestativă ceea ce ar însemna lipsa intenției reclamantei de a se obliga, susținere ce nu a fost primită. S-a considerat însă, că neexecutarea montajului și punerea în funcțiune a utilajelor reprezintă o neexecutare de către vânzătoare a obligației asumate prin contractul încheiat între părți, care este imputabilă acesteia și care atrage rezoluțiunea contractului, fiind la latitudinea părții care invocă excepția de neexecutare să ceară executarea sau rezoluțiunea.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta S.C.M.G. S.P.A. Italia care a solicitat admiterea acestuia în sensul modificării deciziei, respingerea apelului și menținerea sentinței ca temeinică și leagă. În esență, recurenta a invocat lipsa culpei sale în executarea contractului ca și condiție ce ar fi trebuit să existe pentru aplicarea instituției rezoluțiunii, susținând și că nerealizarea montajului reprezintă o neexecutare parțială a contractului determinată însă, de atitudinea pasivă a pârâtei. La data de 11 februarie 2008, recurenta a solicitat instanței să constate că litigiul s-a stins pe cale amiabilă, în sensul că în cursul lunii decembrie 2007 a efectuat montajul utilajelor ce fac obiectul contractului nr. 18 decembrie 2002 I.C.B., iar pârâta a efectuat plata sumei de 6.345 Euro, reprezentând diferența rămasă neachitată din contravaloarea utilajelor livrate.

Aceeași situație a fost confirmată și de pârâta intimată prin actul transmis la 12 februarie 2008, prin care a arătat că s-au îndeplinit obligațiile reciproce, sens în care au fost încheiate rapoartele 1 M4, 2 M4 și 3 M4 la 20 decembrie 2007 în care s-a consemnat această situație. Având în vedere că părțile în litigiu au pus capăt neînțelegerilor legate de executarea contractului nr. 18 decembrie 02 I.C.B. prin înțelegere amiabilă în sensul că și-au executat obligațiile reciproce respectiv, reclamanta a realizat montajul utilajelor livrate, iar pârâta a efectuat plata reprezentând diferența de preț neachitată, Înalta Curte constată că obiectul cauzei nu mai este în ființă motiv pentru care, va admite recursul reclamantei și va modifica în parte decizia atacată în sensul că va respinge și cererea reconvențională a pârâtei reclamante, urmând a se menține restul dispozițiilor deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta S.C.M.G. S.P.A. Italia împotriva deciziei nr. 74 din 27 aprilie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, modifică în parte decizia recurată în sensul că respinge și cererea reconvențională. Menține restul dispozițiilor deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2008.