ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 674/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 674/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată;
la data de 20 decembrie 2005, reclamanta SC I. SA a chemat în judecată pe
pârâții J.M. și J.A.I., solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se
dispună desființarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2021
din 15 iunie 2005, desființarea contractului de superficie din aceiași zi și
repunerea părților în situația anterioară, prin obligarea părților la predarea
terenului liber de orice sarcini.
La data de 20 decembrie 2005
reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul că a solicitat introducerea în
cauză în calitate de pârâtă și a SC M.T.S. L.G., prin reprezentanta din
România, iar în ceea ce privește obiectul cauzei a solicitat să se dispună
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, rezilierea contractului de
execuție construcția nr. 4 din 7 ianuarie 2005, repunerea părților în situația
anterioară prin obligarea pârâților la predarea terenului în suprafață de 191,8
mp situat în Constanța liber de orice sarcini și la radierea din Cartea
funciară a contractului de superficie nr. 2022 din 15 iunie 2005.
În motivarea cererii
reclamanta a arătat că între SC I. SA și soții J. s-a încheiat la data de 15
iunie 2005 contractul de vânzare-cumpărare sub condiția rezolutorie
autentificat sub nr. 2021 având ca obiect vânzarea de către SC I. SA către soții
J. a terenului în suprafață de 19,8 mp situat la adresa arătată.
Pe terenul cumpărat urma ca
reclamanta să construiască un imobil în baza contractului de execuția nr. 4 din
7 ianuarie 2004 și a contractului de leasing imobiliar nr. A 195 din 26
noiembrie 2004.
După încheierea contractului
de leasing imobiliar între pârâta M.T.S.L. în calitate de locator și pârâții J.
în calitate de utilizatori, s-a încheiat contractul de execuție construcția cu
plata pe stadii de execuție nr. 4 din 7 ianuarie 2005 între M.T.S.L. în
calitate de beneficiar finanțator, soții J. în calitate de utilizatori și SC I.
SA în calitate de executori ai construcției.
Potrivit clauzelor stipulate
în contract beneficiarul M.T.S.L. avea obligația achitării construcției pe
stadii de execuție la termenele stipulate în contract.
Conform art. 7.2 din
contract, în cazul în care beneficiarul întârzie cu mai mult de 45 de zile
achitarea sumelor datorate conform contractului, executantul poate rezilia în
mod unilateral contractul, fără punere în întârziere.
Prin contractul de
vânzare-cumpărare soții J. s-au obligat ca, în cazul în care finanțatorul M.T.S.L.
nu-și îndeplinește obligațiile financiare față de SC I. SA, aceste obligații
cad în sarcina lor, în baza unui act adițional ce se va încheia în termen de 30
de zile de la notificarea trimisă cumpărătorului privind neexecutarea
obligațiilor financiare de către finanțator. Acest act adițional nu a fost
consemnat de către pârâții J., deși au fost notificați potrivit contractului.
Tribunalul Constanța, secția
comercială, prin sentința nr. 3842 din 20 iunie 2006, admis în parte acțiunea
șa cum a fost modificată și a respins, ca nefondat, capătul de cerere privind
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din culpa pârâților J.
S-a dispus rezilierea
contractului de execuție construcție nr. 4 din 7 ianuarie 2005 și au fost
obligați soții J. să predea reclamantei terenul în suprafață de 191,8 mp situat
în Constanța str. Brest.
S-a respins capătul de
cerere privind obligarea pârâților la radierea dreptului de superficie
instituit prin contractul de superficie nr. 2022 din 15 iunie 2005.
S-a admis cererea
reconvențională formulată de pârâți și s-a dispus rezoluțiunea contractului de
vânzare-cumpărare teren autentificat sub nr. 2021 din 15 iunie 2005.
S-a dispus obligarea
reclamantei-pârâte la restituirea sumei de 506.848.052 lei reprezentând prețul
terenului și a făcut obiectul contractului nr. 2021 din 15 iunie 2006 și a fost
obligată reclamanta către pârâți la plata sumei de 4.569 lei cheltuieli de
judecată și s-a respins ca inadmisibilă cererea de introducere în cauză a M.T.S.L.
în temeiul art. 57 C. proc. civ.
În motivarea soluției,
instanța de fond a reținut că între părțile în litigiu s-au stabilit raporturi
juridice complexe, prin trei contracte cu obligații interdependente.
Potrivit clauzelor inserate
în contractul de vânzare-cumpărare a terenului în cazul în care SC M.T.S.L.
nu-și îndeplinește obligațiile financiare față de SC I. SA aceste obligații cad
în sarcina utilizatorului respectiv cumpărătorilor pârâții J..
Deși reclamanta a notificat
cumpărătorilor rezilierea contractului de execuție a construcției urmare falimentului
finanțatorului, aceasta nu a menținut același preț al construcției, solicitând
pârâților J. încheierea unui act adițional în condiții mai oneroase, deși
pentru a interveni pactul comisoriu obligația ce urma a fi preluată de
cumpărători trebuia să rămână neschimbată.
În egală măsură, ca efect al
rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare a terenului, au fost admise atât
cererea principală cât și cererea reconvențională privind restituirea
prestațiilor reciproce, respectiv obligarea pârâților la predarea către
reclamantă a terenului și obligarea reclamantei la plata către pârâți a
prețului plătit.
S-a apreciat totodată că nu
se justifică cererea reclamantei de obligare a pârâților la radierea dreptului
de superficie în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996 întrucât nu există o
hotărâre irevocabilă de constatare a încetării efectelor contractului de
superficie.
Împotriva soluției date, au
promovat apel părțile în litigiu.
Criticile reclamantei se
referă la faptul că modificarea ofertei de contractare nu poate fi interpretată
ca o nerespectare a clauzelor contractului, și apare nejustificată motivarea
potrivit căreia nu se poate radia dreptul de superficie din cartea funciară
întrucât nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă de constatare a
încetării contractului de superficie.
Se mai invocă încălcarea de
către instanță a principiului contradictorialității în soluționarea cererii de
intervenție.
Prin apelul său pârâții
critică sentința sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată care
trebuiesc diminuate numai la plata taxei de timbru aferentă capătului de cerere
privind rezilierea contractului.
Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin
decizia nr. 307 din 18 decembrie 2006, a respins apelurile ca nefondate.
S-a reținut că prin
modificarea ofertei de a contracta reclamanta a nerespectat clauzele
contractului încălcând dispozițiile art. 969 C. civ., refuzul pârâților de a
încheia actul adițional la contractul de execuție fiind justificat din moment
ce s-a mărit prețul construcției deja finalizate.
În ce privește radierea
dreptului de superficie din cartea funciară instanța de control financiar a
reținut că potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată
poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre
definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul
căruia s-a efectuat înscrierea nu mai este notabil, în speță nefiind
îndeplinite aceste condiții.
S-au înlăturat și criticile
privind încălcarea principiului contradictorialității prin repunerea în
discuție a excepției inadmisibilității cererii de intervenție, motivat de
faptul că nu are interes să critice sentința primei instanțe, iar pe de lată
parte a renunțat la judecata unui capăt de cerere asemănător.
S-au înlăturat și criticile
pârâților, instanța de apel apreciind că s-a făcut o corectă aplicare a
dispozițiilor art. 276 C. proc. civ.
Cu petiția înregistrată la
data de 29 ianuarie 2007 reclamanta a declarat recurs împotriva soluției
instanței de apel criticile făcând referire la aspecte de nelegalitate fiind
invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Astfel, se susține că
modificarea ofertei de contractare nu poate fi interpretată ca o nerespectare a
clauzelor contractuale, în condițiile în care intimații nu au înțeles să dea
curs notificării adresate în vederea încheierii unui act adițional la
contractul de execuție construcție nr. 4/2005, fiind respectate clauzele
contractului.
De asemenea, se arată că
instanțele au interpretat în mod eronat cererea de radiere din Cartea funciară
a dreptului de superficie această cerere fiind formulată urmare repunerii
părților în situația anterioară consecința rezoluțiunii contractelor de
vânzare-cumpărare și de execuție și nu în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996
nefiind o acțiune în rectificare în sensul prevăzut de acest text legal.
Consideră recurenta că s-a
soluționat în mod greșit acțiunea formulată împotriva intervenientei M.T.S.L.,
fără a pune în discuție contradictorie excepția inadmisibilității.
Recursul este nefondat.
Între părțile în litigiu
s-au stabilit raporturi juridice complexe, prin trei contracte, cu obligații
interdependente cuprinse în toate cele trei convenții.
Astfel, reclamanta, așa cum
au reținut și primele instanțe, a vândut pârâților-intimați terenul în litigiu
teren pe care s-a obligat să construiască un imobil în favoarea beneficiarului
–finanțator M.T.S.L., beneficiar care urma să suporte finanțarea construcției
potrivit contractului de execuție nr. 4 din 7nianuarie 2005.
Acest imobil urma să intre
în folosința pârâților – intimați în calitate de utilizatori în baza
contractului de leasing nr. 4 din 7 ianuarie 2005, în vederea realizării
acestor contracte fiind instituit în favoarea beneficiarului construcției un
drept de folosință asupra terenului până la sfârșitul contractului de leasing,
prin contractul de superficie autentificat sub nr. 2022 din 15 iunie 2005.
Împotriva M.T.S.L. s-a
deschis procedura falimentului, astfel că nu și-a mai respectat obligația de
finanțator a construcției.
În contractul de
vânzare-cumpărare a terenului s-a prevăzut că „În cazul în care societatea M.T.S.L.
nu-și îndeplinește obligațiile financiare față de SC I. SA această obligație
cade în sarcina utilizatorului din contractul de leasing nr. A 195 din 26
noiembrie 2004 sau cumpărătorilor din prezentul act, în baza unui act
adițional, ce se va încheia în termen de 30 de zile de la notificarea de către SC
I. a cumpărătorilor privind neexecutarea obligațiilor de către Societatea M.T.S.L.,
act adițional ce va prevedea un nou grafic de achitare a construcției sub
sancțiunea desființării prezentului act”.
Recurenta a notificat
cumpărătorilor – intimați rezilierea contractului de execuție a construcției
datorită neîndeplinirii obligațiilor financiare de către M.T.S.L., numai că nu
a menținut același preț al construcției, solicitând pârâților încheierea unui
act adițional în condiții mai oneroase.
Așa cum au reținut și
primele instanțe pactul comisoriu prevăzut de părți pentru a interveni din
culpa intimaților impunea ca obligația pe care urma să o preia să rămână
neschimbată.
Prin poziția sa reclamanta –
recurentă a fost cea care nu și-a respectat obligațiile contractuale, deoarece
și-a modificat oferta de contractare după exprimarea acordului de voință a
părților, situație în care s-a făcut o aplicațiune corectă a dispozițiilor art.
1020 C. civ.
Cu privire la soluția de
respingere a capătului de cerere privind obligarea intimaților de a radia din
Cartea funciară dreptul de superficie instituit prin contractul de superficie nr.
2022 din 15 iunie 2006, criticile recurentei urmează a fi înlăturate având în
vedere dispozițiile Legii nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea
imobiliară.
Astfel, potrivit art. 34 din
legea precitată, „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot
fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și
irevocabilă sau pe cale amiabilă.”
Din economia textului
precitat rezultă modalitatea de efectuare a unei rectificări în cartea
funciară, radierea putând fi efectuată în aceleași condiții.
Nu pot fi reținute nici
criticile privind modul de soluționare a cererii de chemare în judecată a altor
persoane întemeiată pe dispozițiile art. 57-58 C. proc. civ., având în vedere
că reclamanta-recurentă a formulat un capăt de cerere asemănător la care a
renunțat astfel că nu se justifică interesul de a ataca hotărârea nedemonstrând
ce drepturi i-au fost lezate.
Așa cum a reținut și
instanța de apel, partea care exercită calea de atac a apelului trebuie să
justifice alături de condiția participării sale la dezbaterea fondului și un
interes în promovarea unei noi faze de judecată.
Argumentele expuse anterior
fac ca toate criticile formulate în cererea de recurs să fie înlăturate ca
neîntemeiate astfel că văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de declarat de reclamanta SC I. D.C. SA Voluntari împotriva deciziei nr. 307/ COM
din 18 decembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă
și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 februarie 2008.