ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.05.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2297/2007

HOTĂRÂRE
02.05.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2297/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1411

din 13 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 1207/2/2006, a fost respinsă

ca neîntemeiată contestația formulată de S.R.T., împotriva deciziei nr. 7 din 5

ianuarie 2006 emisă de C.N.A., prin care reclamantei i-a fost aplicată

sancțiunea amenzii contravenționale.

Pentru a hotărî astfel, instanța

a reținut că faptele săvârșite de difuzorul T.V. în emisiunea T.S. din zilele

de 10, 17, 24 și 31 decembrie 2005 corespund contravențiilor prevăzute de art. 6

alin. (1) și art. 12 alin. (1) din Decizia normativă nr. 254/2004 privind

publicitatea și teleshoppingul, întrucât prezentarea batonului F.B. ca

supliment alimentar și promovarea firmei R.N. s-au realizat în alte emisiuni

decât cele de publicitate sau teleshopping.

Instanța a înlăturat și invocare

de către reclamantă a art. 91 alin. (3) din Legea nr. 504/2002, reținând că C.N.A.

nu a încălcat aceste dispoziții, întrucât societatea fusese și anterior

sancționată pentru încălcarea prevederilor Legii audiovizualului.

Împotriva acestei sentințe a

formulat în termen recursul de față reclamanta, cererea fiind legal timbrată.

În motivarea cererii, recurenta

arată că, în raport cu definițiile date în Legea nr. 504/2002

„publicității" și „publicității mascate", faptele ei, descrise drept

abateri de la Legea audiovizualului, nu întrunesc condițiile legale pentru a fi

considerate una sau cealaltă dintre formele de publicitate.

Arată recurenta că batonul F.B.

este o denumire generică a batoanelor supliment alimentare și nu s-a insistat

asupra acestor tipuri de produse, nefiind individualizat ca produs și că pe

verso-ul raportului de monitorizare se prezintă produsul F.B.R. denumirea unui

bun individualizat care nu se regăsește în înregistrările audiovizuale și care

nu poate fi confundată cu denumirea generică a acestor produse.

Susține recurenta că

în emisiunea din 24 decembrie 2005 a fost promovată de firma R.N. prin

prezentarea de imagini dintr-o sală de sport pe ai cărei pereți erau afișate

postere inscripționate cu denumirea R.N., iar sportivii care participau la

competiția sportivă televizată purtau tricouri inscripționate cu numele

sponsorilor, dar că acestea sunt imagini ce însoțesc toate competițiile sportive

televizate.

Consideră recurenta că aceste

activități nu constituie publicitate pentru că T.R. nu a încheiat nici un

contract de publicitate în schimbul unui tarif, cu scopul de a promova

furnizarea de bunuri, astfel cum este definită activitatea de publicitate, iar

C.N.A. nu a depus nici o dovadă că activitatea de publicitate considerată ca

fiind nelegală s-a făcut în baza unui contract comercial încheiat între T.R.,

ca prestator de servicii de difuzare a publicității și beneficiarul de

publicitate. Arată recurenta că prestatorul de servicii de publicitate nu a

fost T.R., ci doar proprietarul sălii din care s-a desfășurat transmisiunea

emisiunii.

Consideră recurenta că aceste

activități nu reprezintă nici publicitate mascată, întrucât nu întrunesc cele

trei condiții prevăzute de lege, iar în statele U.E. o astfel de publicitate,

cu caracter indirect și neintenționat, realizată de pe marginea spațiului de

desfășurare a evenimentului sportiv, nu este considerată publicitate.

Arată recurenta că și

Comisia Europeană, în interpretarea dată de Brussels, 23 aprilie 2004, privind

aspecte ale publicității televizate în D.T.F. a stabilit că: „Intenția este

criteriul pentru interzicerea publicității indirecte, distincția dintre

publicitatea indirectă, neintenționată și referirea directă la bunuri,

servicii, mărci sau nume ale agenților economici putând fi dificil de făcut de

către state. Tocmai de aceea, Comisia consideră că trebuie să se aplice

criteriul proeminenței nejustificate pentru bunurile, serviciile, mărcile și

numele companiilor.

Filmarea proeminent

nejustificată poate fi rezultatul prezenței produselor publicitare în prim plan

sau într-o manieră directă.. să îndeplinească trei condiții:

- să fie radiodifuzată

intenționat de postul T.V.

- să servească evident unui scop

publicitar și

- să poată induce în eroare

publicul cu privire la natura ei".

Arată recurenta dacă cel puțin

una dintre acestei trei condiții nu este îndeplinită, atunci prezentarea de

produse în cauză nu poate fi calificată drept publicitate clandestină. Prin

urmare, atunci când prezentă pe ecran a produselor publicitare nu apare în scop

intenționat publicitar (proeminenta nejustificată) ci ca efect secundar al

filmării evenimentului transmis (în speță, unul sportiv) nu suntem în prezența

unei publicități televizate și, cu atât mai puțin, a uneia clandestine, deci

prohibite și sancționabile.

Consideră recurenta că instanța

de fond face confuzie între publicitate și sponsorizare.

Susține recurenta că art. 20 din

Decizia nr. 254/2004 prevede că emisiunile sponsorizate vor respecta regulile

generale despre modul cum se face prezentarea sponsorilor, a numelor, siglei,

logo-ului, numelui, imaginii unui produs reprezentativ, ale acestora, dar

același articol stabilește, că sunt exceptate de la aceste prevederi emisiunile

ce conțin transmisiuni sportive.

Invocă recurenta art. 4 din

Legea nr. 32/1994, care stabilește că emisiunile de televiziune pot fi

sponsorizate atunci când reflectă activități sportive și art. 5 din aceeași

lege care prevede că beneficiarul sponsorizării are obligația să reflecte marca

sau imaginea sponsorului, precum și Legea audiovizualului nr. 504/2002 art. 1 lit.

k) care definește sponsorizarea, ca fiind orice contribuție făcută de o

persoană fizică sau juridică neimplicată în activități de televiziune, ori în

producerea operelor audiovizuale, dacă această contribuție este destinată

finanțării programelor audiovizuale, în scopul promovării propriului nume, a mărcii

comerciale, a imaginii sau a propriilor activități ori produse.

Arată recurenta că sponsorizarea

și anunțurile sponsorilor nu se confundă cu mesajele publicitare difuzate de

către televiziune, publicitatea având definiție separată și un alt regim

juridic, iar acest tip de anunț al sponsorului se încadrează perfect în

limitele prescrise de art. 34 din Legea nr. 504/2002.

Consideră recurenta că instanța

a reținut greșit că prezentarea unui anunț ce poartă numele sponsorului este

clip publicitar, că aceasta trebuia introdus în calupul de publicitate, fără să

țină seama de faptul că publicitatea nu are nimic de a face cu răspunsul de

sponsorizare practicat în această formă de televiziunile românești.

Recursul nu se fondează.

În mod legal instanța de fond a

constatat că au fost încălcate și prevederile art. 12 alin. (1) din Decizia

C.N.A nr. 254/2004 privind publicitatea, sponsorizarea și teleshopping-ul, cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor invocate,

calupurile publicitare trebuie separate clar, sonor, și vizual de programele

audiovizuale prin coperte publicitare neutre.

Din conținutul raportului de

monitorizare rezultă că în zilele de 10, 17, 24 și 31 decembrie 2005, au

difuzat sporturi publicitare pentru suplimentele nutritive pentru slăbire, masă

musculară, energizante, vitaminizante și mineralizate R.N., înainte și după

emisiunea T.S., însă acestea nu au fost clar separate de restul programelor

prin coperte publicitare, astfel încât publicul telespectator nu a putut

identifica în mod clar că a fost vorba despre o reclamă la produsele R.N.

De asemenea, în mod legal a

reținut instanța că reclamanta a încălcat și prevederile art. 50 din Decizia

C.N.A. nr. 254/2004, prevederi potrivit cărora promovarea sau prezentarea

produselor și tratamentelor pentru slăbit sau pentru menținerea greutății

corporale trebuie să includă avertizare, sonoră și scrisă cu o durată de

minimum 5 secunde, „Consultați medicul înainte de a urma dieta". Dieta

trebuie prezentată sau promovată ca o măsură pe termen scurt, fiind interzise

mărturiile sau relatarea unor cazuri particulare care să justifice urmarea

dietei respective.

Din raportul de monitorizare și

vizionarea înregistrării pe suport CD rezultă că în edițiile emisiunii T.S. din

zilele de 10, 17, 24 și 31 decembrie 2005 au fost prezentate exerciții de fitness,

interviuri cu sportivi de top, exerciții pentru dezvoltarea masei musculare sau

tonifierea mușchilor.

În emisiunea din data de 10

decembrie 2005, în cadrul exercițiilor de fitness, într-o discuție despre

alimentația echilibrată, a fost promovat suplimentul alimentar baton F.B.

De asemenea, în emisiunea

din data de 24 decembrie 2005, a fost promovată firma R.N., prin prezentarea de

imagini dintr-o sală de sport pe ai cărei pereți erau afișate postere

inscripționate cu denumirea R.N., iar sportivii care se găseau în sală purtau

tricouri inscripționate în același fel.

Respinge recursul declarat de

reclamanta S.R.T., împotriva sentinței civile nr. 1411 din 13 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 mai 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1330/2008
acestor discuții prin marcă, producător ori prin modalități de comercializare, întrucât acestea nu au fost divulgate sau comunicate publicului, astfel încât nu se poate considera că au fost încălcate dispozițiile art. 112 alin. (1) din deci
ÎCCJ 2007-06-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3257/2007
nța de fond a aplicat corect și dispozițiile art. 27 alin. (4) și art. 35 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, potrivit cărora publicitatea mascată și teleshopingul mascat sunt interzise. În raport de probele administrate în cauză, s-a constat
ÎCCJ 2007-01-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 133/2007
mascată, intenție raportată la caracterul emisiunii analizate. Prin sentința nr. 1171 din 24 mai 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins atât cererea de suspendare a executării, cât și a
ÎCCJ 2006-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 295/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1290/2005, Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de SC O.T. SRL București, în contradictoriu
ÎCCJ 2007-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 846/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București la data de 13 februarie 2006, reclamanta SC O.T. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.N.
Sursă