ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 613/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 461

din 27 septembrie 2007, Tribunalul Bacău l-a condamnat pe inculpatul P.D., în

baza art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. d) C. pen., la 8 ani

închisoare;

- în baza art. 174 – art. 175

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. d) C. pen., la 23 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa, urmare contopirii pedepselor,

pedeapsa cea mai grea, sporită cu un an închisoare, în total 24 ani închisoare.

A interzis inculpatului pe

durata de 8 ani, ca pedeapsă complimentară, drepturile prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen. și, de asemenea, a interzis aceleași drepturi, ca pedeapsă

accesorie, conform art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei.

A menținut arestarea

preventivă inculpatului și a dedus durata prevenției de la 23 aprilie 2007 la

zi.

Inculpatul a fost obligat la

plata despăgubirilor civile materiale către partea civilă J.V. în sumă de 7.000

lei și daune morale în sumă de 15.000 lei, precum și la plata contribuției

lunare de 150 lei întreținere pentru minora J.R.M. și, respectiv, de 140 lei

pentru minorul J.V.F., până la majoratul acestora.

Inculpatul a fost obligat și

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt,

că inculpatul P.D. obișnuia să frecventeze localurile din localitatea de

domiciliu, respectiv comuna Mănăstirea C., provocând scandaluri datorită

consumului de alcool. Din acest motiv, în luna martie 2007 a și fost sancționat

contravențional, scandalul fiind provocat în barul A.F.S., unde barmaniță era

victima J.M.L.

În după amiaza de 22 aprilie

2007, inculpatul a venit, sub influența alcoolului, în barul A.F.S., cerându-i

socoteală victimei, pentru declarația nefavorabilă dată anterior la poliție și

întrucât i-a fost refuzată cererea de a-i da băutură pe datorie, în cearta ce a

urmat i-a dat o palmă barmaniței.

Victima și-a chemat

telefonic soțul J.V.C. la bar și datorită comportamentului obraznic al

inculpatului, i-a dat acestuia din urmă o palmă.

Deși conflictul a fost

aplanat, datorită amenințărilor inculpatului, numitul J.V.C. și-a trimis soția

acasă de la bar, rămânând în loc.

Pe drumul spre casă victima

J.M.L. a fost văzută de inculpat. În aceste împrejurări inculpatul a hotărât să

se răzbune pe victimă, cunoscând că în locuința acesteia nu mai pot fi decât

cei doi copii minori ai familiei J.

Spre seară inculpatul a

trecut pe la bunicul său, de unde a luat un cuțit și apoi a mers la domiciliul

victimei, intrând în locuință și găsind-o pe J.M.L. într-o încăpere, împreună

cu cei doi copii privind la televizor.

La cererea victimei de a

părăsi locuința, inculpatul a devenit violent, lovind-o cu pumnii și continuând

agresiunea și pe hol pentru a o împiedica să strige după ajutor, unde i-a

aplicat mai multe lovituri și cu cuțitul, după care a fugit.

Astfel, căzută pe hol, în

balta de sânge, victima a fost văzută de cei doi copii, în vârstă de 10 și

respectiv, 12 ani precum și de vecinii alertați de strigătele de ajutor.

Conform raportului de

constatare medico-legală de autopsie, moartea numitei J.M.L. a fost violentă,

datorată insuficienței cardio-respiratorii și circulatorii acute instalate după

plaga penetrantă lob pulmonar superior stâng cu hemoragie externă și internă

consecutive unor multiple plăgi tăiate toracice, braț stâng și coapsă stânga.

După comiterea faptei

inculpatul a stat ascuns într-o cabană părăsită din zonă, fiind convins

telefonic a doua zi de către bunicul său să se predea poliției, când a și

indicat locul unde a abandonat cuțitul.

Deși trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunii de omor în condițiile art. 174 C. pen.,

instanța, în conformitate cu prevederile art. 334 C. proc. pen., a schimbat

încadrarea juridică prin reținerea circumstanței agravante legale speciale a

premeditării, prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen., apreciind ca întrunite

condițiile existenței acesteia, respectiv trecerea unui interval de timp de la

luarea hotărârii infracționale până la punerea acesteia în executare, chibzuirea,

meditarea asupra acțiunii propuse în acest interval precum și pregătirea în

vederea asigurării reușitei.

Împotriva acestei hotărâri

inculpatul P.D. a declarat apel, criticând-o pentru greșita schimbare a

încadrării juridice prin reținerea împrejurării circumstanțiale de agravare

prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen., pentru greșita încadrare prin

neconstatarea că fapta realizează conținutul infracțiunii prevăzută de art. 183

C. pen., greșita condamnare pentru infracțiunea de violare de domiciliu, date

fiind relațiile anterioare apropiate cu victima și pentru reținerea nejustificată

a circumstanței agravante legale generale prevăzută de art. 75 lit. d) C. pen.

Prin decizia penală nr. 230

din 11 decembrie 2007, Curtea de Apel Bacău a admis apelul inculpatului,

desființând hotărârea cu privire la soluționarea laturii penale a cauzei și, în

rejudecare, în baza art. 174 C. pen., l-a condamnat la 15 ani închisoare și 7

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza II și b) C. pen., iar în baza art. 192 alin. (2) C. pen., la 5 ani

închisoare, dispunând să execute, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.

pen., pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară sus

menționată, făcând aplicația art. 75 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen.

Instanța de control judiciar

a reținut că, în raport de împrejurările concrete care au procedat și însoțit

activitatea infracțională, nu sunt absorbite în cauză agravanta legală

specială, prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen. și cea legală generală,

prevăzută de art. 75 lit. d) C. pen., procedând, de urmare, la o nouă

individualizare a pedepsei.

A fost înlăturată, motivat,

și critica referitoare la menținerea încadrării juridice în prevederile art. 183

C. pen.

Decizia penală

sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat care, prin motivele

scrise și susținerile orale, a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante și

reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată

pe baza lucrărilor și materialului de la dosar, Curtea constată că recursul,

susținut în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin.

(1) pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.

Instanțele în precedent au

stabilit o corectă situație de fapt, inculpatul recunoscând atât la urmărirea

penală cât și la judecată săvârșirea infracțiunilor.

Declarațiile acestuia se

coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, respectiv

procesul-verbal de cercetare a locului faptei, procesul verbal de identificare

a inculpatului și de recuperare a cuțitului, planșele foto, raportul de

constatare medico-legală (autopsie) precum și cu declarațiile martorilor.

Încadrarea juridică reținută

este legală.

La individualizarea pedepsei

s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Fără îndoială că faptele, în

împrejurările concrete de săvârșire, prezintă un ridicat grad de pericol

social, reținut ca atare, alături de celelalte criterii, la stabilirea

pedepselor și aplicarea celei rezultante.

Conduita anterioară conformă

normelor de conviețuire, de care se prevalează inculpatul, a fost avută în

vedere la individualizarea pedepselor între limitele legale speciale.

Pedeapsa aplicată este și

justificată și necesară realizării atât a funcțiilor, de constrângere și

reeducare, sancțiunii, cât și scopului prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni.

Neconstatând nici din

examinarea din oficiu a hotărârii existența vreunuia dintre celelalte cazuri de

casare prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., recursul

inculpatului P.D. urmează să fie respins ca nefondat.

Din pedeapsa aplicată

urmează să fie deduse reținerea și arestarea preventivă de la 23 aprilie 2007

la 20 februarie 2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 230 din 11

decembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 23 aprilie 2007 la

20 februarie 2008.

Obligă recurentul inculpat

la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 20 februarie 2008.