ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4125/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4125/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 135/ C

pronunțată la data de 25 aprilie 2006, Tribunalul Comercial Cluj a admis

acțiunea formulată de reclamanta Asociația Salariaților P. Clujeana în

contradictoriu cu pârâta SC C. SA și a dispus anularea hotărârii adunării

generale extraordinare a acționarilor societății pârâte din data de 7 februarie

2006 cu privire la aprobarea transferului cu titlu gratuit în domeniul public

al Județului Cluj a activului-imobil situat în Cluj Napoca str. Einstein.

În motivarea hotărârii

adoptate, tribunalul a apreciat că transferul cu titlu gratuit al activului

proprietatea societății a fost decis de adunarea generală extraordinară din

data de 7 februarie 2006 cu încălcarea prevederilor  imperative ale legii care

reglementează astfel de operațiuni, respectiv art. 120 – art. 121 din H.G. nr. 577/2002

privind aprobarea normelor  metodologice de aplicare ale O.G. nr. 88/1997,

imobilul transferat cu titlu gratuit neavând caracter social astfel cum impun dispozițiile

legale susmenționate.

Împotriva acestei sentințe, pârâta

SC C. SA a formulat apel la data de 13 iunie 2006, pentru  motive de

nelegalitate și netemeinicie.

Instanța de apel, Curtea de

Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, astfel

investită, prin încheierea de ședință din data de 11 septembrie 2006, a dispus

suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 155

1

C. proc. civ. și

trimiterea dosarului spre păstrare arhivei, constatând că intimata Asociaților Salariaților

P. Clujana nu s-a conformat dispozițiilor instanței în sensul de a depune

documente din care să rezulte structura capitalului social și istoricul

societății precum și acte care să justifice legitimarea procesuală activă a

asociației.

Prin decizia civilă nr. 9

din 3 mai 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, a constatat perimat

apelul declarat de pârâtă, în baza art. 248 alin. (1) și (3) C. proc. civ.,

reținând că, în speță este îndeplinită ipoteza textului de lege, în condițiile

în care, cauza a rămas în nelucrare din vina părții, mai mult de șase luni,

respectiv de la 11 septembrie 2006, până la 19 martie 2007 când s-a formulat

cererea de repunere pe rol.

Totodată, curtea de apel a

apreciat că cererile formulate de apelantă, la data de 18 septembrie 2006 și 3

noiembrie 2006, prin care solicită lămuriri despre stadiul procesului, nu pot

constitui un act de procedură de natură să întrerupă cursul perimării.

Împotriva acestei decizii

pârâta SC C. SA a declarat recurs, la data de 7 mai 2007, solicitând casarea

hotărârii și trimiterea cauzei la aceiași instanță pentru judecarea pe fond a

apelului.

În motivarea recursului,

recurenta a invocat încălcarea legii, motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., susținând în dezvoltarea criticii de nelegalitate că instanța de

apel a ignorat cererea de repunere pe rol a cauzei, cerere pe care a formulat, o

la data de 13 septembrie 2006 și care potrivit art. 249 C. proc. civ., era de

natură că întrerupă cursul perimării.

Asupra recursului.

Examinând decizia atacată în

contextul criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat, hotărârea instanței

de apel, de constatare a perimării apelului fiind dată cu încălcarea legii,

pentru considerentele ce urmează:

proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură

făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un

interes.

a solicitat după suspendarea judecății apelului (dispusă la 11 septembrie

2006), repunerea pe rol a cauzei prin cererile adresate instanței de apel și

înregistrate la 18 septembrie 2006 și respectiv 7 noiembrie 2006.

Cele două cereri de repunere

pe rol au semnificația juridică a unui act de procedură de natură să întrerupă

cursul perimării conform art. 249 C. proc. civ.

Cum de la data ultimei

cereri de repunere pe rol formulată de apelanta 7 noiembrie 2006 și până la

repunerea pe rol a cauzei 19 martie 2007, nu s-a împlinit timpul impus de lege,

respectiv cele 6 luni, cât pricina a rămas în continuare în nelucrare, constatarea

perimării apelului de către instanță s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor

legale care reglementează această instituție de drept procesual.

împrejurarea că instanța de apel nu a dat curs cererii de repunere pe rol a

cauzei formulate de apelanta, cerere legal timbrată, din data de 18 septembrie

2006 și nici revenirii formulate în același sens la data de 7 noiembrie 2006,

lăsând în continuare cauza suspendată, nu se poate converti într-o culpă a

părții, în sensul art. 248 C. proc. civ., ci, dimpotrivă, instanța sesizată cu

o astfel de cerere, era obligată, să fixeze termen, în ședință publică, pentru

a se discuta, în complet legal constituit și în condiții de contradictorialitate

cererea apelantei de repunere pe rol pronunțând în acest sens o încheiere care era

susceptibilă la rândul său de a fi atacată cu recurs conform art. 244

1

alin. (2) C. proc. civ., în situația respingerii ei; rezoluția administrativă

existentă pe cele două cereri de repunere pe rol neîndeplinind exigențele

dispozițiilor legale aplicabile în această materie.

nesoluționarea de către instanță, în condiții de legalitate a cererii de repunere

pe rol a cauzei, formulate înăuntrul termenului de 6 luni și lăsarea, în

continuare a dosarului în nelucrare, exclude vre-o culpă în ce privește pe

apelanta, care având interes în soluționarea cauzei, s-a manifestat în acest

sens.

Pentru rațiunile mai sus

înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ.,

va admite prezentul recurs și va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei

instanței de apel pentru judecarea în fond a apelului, ocazie cu care va fi

examinată în condițiile art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei capacității

civile a intimatei, după completarea probatoriilor pe acest aspect, Înalta

Curte constatând că certificatul de grefă eliberat de Judecătoria Cluj Napoca

la 31 octombrie 2006 necesită lămuriri suplimentare sub aspectul capacității

civile a intimatei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

SC C. SA CLUJ NAPOCA împotriva deciziei civile nr. 9 din 3 mai 2007 a Curții de

Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, casează

decizia recurată și trimite cauza pentru judecarea în fond a apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 decembrie 2007.