ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 571/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 571/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ,
la data de 3 iulie 2006, reclamanta A.V.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtul S.I.F. M. Bacău, obligarea acestuia la plata sumei de 47.578,22 dolari
S.U.A., reprezentând valoarea obligației de plată rezultată din avalizarea de
către pârât a biletelor la ordin emise de SC D. SRL, societate preluată de
către A.V.A.S., prin contractul de cesiune de creanță din 21 iulie 1999
încheiat cu B. SA.
Prin sentința nr. 161
din 8 septembrie 2006, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios
administrativ a respins excepția necompetenței materiale, invocată prin
întâmpinare de pârâtul S.I.F. M. Bacău, și a admis excepția prescripției dreptului
la acțiune, invocată de același pârât, respingând, ca prescrisă, acțiunea
formulată de reclamantă.
Împotriva acestei
soluții a declarat recurs reclamanta A.V.A.S., invocând motivul prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că instanța de fond a reținut în mod
greșit că, în cauză, a intervenit prescripția dreptului la acțiune.
Examinând sentința
atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de
recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele
ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este
fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din conținutul
acțiunii introductive de instanță, rezultă că obiectul acesteia îl constituie
obligarea pârâtului S.I.F. M. Bacău la plata către reclamanta A.V.A.S. a sumei
de 47.578,22 dolari S.U.A., reprezentând valoarea obligației de plată rezultată
din avalizarea de către pârât a biletelor la ordin emise de SC D. SRL,
societate preluată de către A.V.A.S., prin contractul de cesiune de creanță din
21 iulie 1999 încheiat cu B. SA.
Litigiul dedus
judecății este, deci, unul de natură comercială, născut ca urmare a efectuării
unei operațiuni juridice calificate de dispozițiile art. 3 C. com., ca fiind faptă de comerț.
Cum cererea
reclamantei nu se încadrează, așadar, în dispozițiile art. 1 din Legea
contenciosului administrativ, nr. 554/2004, în mod greșit acțiunea a fost
judecată de instanța de fond, ca instanță de contencios administrativ.
Pentru considerentele
arătate și ținând seama de dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului, cu modificările și completările
ulterioare, potrivit cărora „Cererile de orice natură privind drepturile și
obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S., (..) sunt de
competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau, după
caz, domiciliul pârâtului", recursul va fi admis și va fi casată sentința
atacată, trimițându-se cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Bacău,
secția comercială.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de A.V.A.S., împotriva sentinței nr. 161 din 8 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința
atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Bacău, secția
comercială.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 31 ianuarie 2007.